CtEDO 13.12.2011 Auto

DOGAN v. TURKEY

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
13.12.2011
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
DOGAN v. TURKEY (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 18979/09 Aslı DOUÑAN împotriva Turciei depusă la 23 martie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Aslı Doğan, este un cetățen turc născut în 1979 și trăiește în Gebze. Solicitarea sa a fost depusă la 23 martie 2009. A fost reprezentată în fața Curții de către dl M. Erbil, un avocat practicant la Istanbul. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 8 aprilie 2007, reclamantul a fost prins în gunoi în centrul Istanbul cu explozivi pe persoana ei și a fost ulterior luat în custodie de poliție. La 12 aprilie 2007, prin decizia judecătorului de investigare, reclamantul a fost plasat în detenție preliminară. La 7 mai 2007, procurorul de la Curtea de la Istanbul Assize a depus un proiect de pronunțare de acuzare a reclamantului de aderare la PKK și de a deține explozivi. În cursul procedurii, Curtea de Istanbul Assize a examinat de mai multe ori deținerea anterioară a reclamantului și a respins cererea de a fi eliberată în așteptarea procesului. La 9 septembrie 2008, Curtea din Istanbul Assize a hotărât, încă o dată, să prelungească detenția reclamantului pe baza naturii acuzațiilor formulate împotriva ei și a statului de probă în dosarul respectiv. Reclamantul a depus o obiecție împotriva hotărârii din 9 septembrie 2008, solicitând 11 Camera din Istanbul Assize Court să revizuiască licența deținerii continue. În timpul procedurii, reclamantul susține că nu a fost notificată de avizul scris al procurorului public și că reexaminarea a fost efectuată fără nici o ședință orală. La 24 septembrie 2008, 11 Camera Tribunalului din Istanbul Assize a respins obiecția reclamantului, constatând că hotărârea instanței inferiore era rezonabilă. La 30 decembrie 2008, Curtea din Istanbul Assize a condamnat reclamantul ca fiind acuzată și a condamnat-o la optzeci de ani de închisoare în totalitate și la o amendă. La 15 februarie 2010, Curtea de Casație a susținut condamnarea reclamantului pentru aderarea la o organizație ilegală, dar a anulat partea legată de posesie de explozivi. Pe baza dovezilor dinaintea acesteia, la 7 aprilie 2011, Curtea din Istanbul a condamnat reclamantul pentru transportarea explozivilor la cel mai bun nivel al unei organizații ilegale și a condamnat-o la zece ani de închisoare, împreună cu o amendă. Potrivit informațiilor din dosar, procedura penală este în prezent în așteptare în fața Curții de Casație. În baza articolelor 5 § 3 și 6 § 1 din Convenție, reclamantul se plânge de durata detenției anterioare și a procedurii penale introduse împotriva ei. Reclamantul se plâng în conformitate cu art. 5 § 4 din Convenție că a fost negată o audiere adversară în cadrul procedurii înainte de 11 Camera Curții din Istanbul Assize. În acest sens, reclamantul susține că instanța a examinat legalitatea deținerii ei în continuare numai pe baza depunerilor scrise și că, în timpul procedurii, nu a fost notificată de opinia procurorului public. În sfârșit, reclamantul susține, în temeiul articolului 13 din Convenție, că nu a existat un remediu eficace prevăzut în sistemul intern pentru presupusele încălcări ale articolelor 5 și 6. A fost încălcat durata procedurii penale în acest caz cerința de „tempă rezonabilă” a articolului 6 § 1 din Convenție? 3. A existat un recurs intern eficace pentru plângerea reclamantului de o lungime necorespunzătoare a procedurilor penale, astfel cum este garantat în temeiul articolului 13 din Convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă