CASE OF VENIOSOV v. UKRAINE

Reclamantul s-a născut în 1968 și trăiește în Stary Krym. În februarie 2005, Biroul Procuror al Republicii Autonome de Crimee (ARC) a instituit o procedură penală împotriva mai mulți ofițeri de poliție, inclusiv reclamantul, pentru acuzații de abuz de poziție. La 28 februarie 2005, reclamantul a fost arestat în legătură cu aceste proceduri. În cursul procedurii, reclamantul a fost reținut în diferite centre de detenție, inclusiv Centrul de detenție temporară Feodosiya („Feodosiya ITT”), unde s-a desfășurat de la 25 august 2005 la 5 ianuarie 2006 și de la 25 ianuarie la 5 februarie 2006. La 3 martie 2005, reclamantul a fost adus la Curtea Centrală de District din Simferopol („Curtea Districtă”), care a ordonat ca mai multe informații privind reclamantul să fie obținute pentru a decide asupra reținerii sale.

Curtea de District a hotărât, de asemenea, că, până la colectarea acestor informații, detenția reclamantului ar trebui prelungită până la 10 martie 2005. La 10 martie 2005, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului timp de două luni. În special, a remarcat că reclamantul a fost acuzat de numeroase abuzuri de poziție, legate de maltraturile persoanelor fizice și de intrarea ilegală în sediul rezidențial. În ceea ce privește natura acuzațiilor și statutul oficial al reclamantului, a existat un risc ridicat de a se implica în noi acte penale, a exercitat presiuni asupra martorilor sau a obstrucționat ancheta în alte moduri. 10. La 22 martie 2005, Curtea de Apel a ARC („Curtea de Apel”) a susținut această decizie.

11. La 26 aprilie 2005, în urma unei cereri ale biroului procurorilor, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului pentru încă două luni, menționând că ancheta nu a putut colecta toate dovezile și că situația personală a reclamantului nu s-a schimbat. 12. La 17 mai 2005, Curtea de Apel a susținut această decizie. 13. Până la 24 iunie 2005, investigația a fost încheiată și biroul procurorilor a trimis cazul președintelui Curții de Apel pentru a determina care instanță judecătorească va lua în considerare cazul reclamantului. 14. La 26 iunie 2005, reclamantul a solicitat guvernatorului instalației de detenție să-l elibereze având în vedere că ordinul judecătorului de detenție a expirat.

Cererea sa a fost refuzată, având în vedere faptul că ancheta preliminară a fost încheiată și că proiectul de pronunțare a acuzului a fost transferat autorităților judiciare. 15. La 4 iulie 2005, președintele Curții de Apel a trimis cazul Tribunalului Orașului Feodosiya (denumit în continuare „Curtea Comunală”) pentru proces. 16. La 10 august 2005, Tribunalul a comis reclamantul pentru proces. Potrivit Guvernului, în aceeași dată, instanța a susținut detenția reclamantului, după ce nu a găsit niciun motiv pentru a-l elibera. Potrivit reclamantului, instanța nu a decis cu privire la problema prelungirii detenției sale la acea dată. părțile nu au furnizat o copie a hotărârii relevante a Tribunalului.

17. La 4 ianuarie 2006, Tribunalul orașului, care a examinat cazul în cursul procedurii adversare, în care reclamantul a fost reprezentat de un avocat al alegerii sale, a constatat că reclamantul a fost vinovat de mai multe conturi de abuz de autoritate și l-a condamnat la trei ani și șase luni de închisoare. Curtea a interzis, de asemenea, reclamantul să ocupe un post de aplicare a legii timp de trei ani. 18. La 25 mai 2006, Curtea de Apel a menținut hotărârea din 4 ianuarie 2006. 19. La 30 noiembrie 2006, Curtea Supremă a respins un recurs de casă de către reclamant ca fiind nesubstanțiat. 20. De la 25 august 2005 la 5 ianuarie 2006 și de la 25 ianuarie la 5 februarie 2006 reclamantul s-a desfășurat la Feodosiya ITT (Centrul de Detenție Temporară).

21. Potrivit reclamantului, în timpul sejurului său în Feodosiya ITT, a împărtășit o celulă de cinci metri pătrați cu patru până la șapte alți deținuți. Toaleta și stația de spălat în celulă nu au fost separate de locurile de locuință. Celula nu a avut ferestre, nici masa și nici scaune, și ventilația a fost nesatisfăcător. Pentru aranjamentele de somn celula a avut o platformă de lemn. Odată la fiecare zece până la douăsprezece zile, deținuții au fost eliminați timp de o jumătate de oră de exercițiu. În toate celelalte momente, ei au rămas limitați la celulele lor. Înainte de a fi reținut, reclamantul suferise de hipertensiune arterială. În timp ce era în detenție sănătatea lui, a înrăutățit până la punctul că, în două ocazii, o ambulanță trebuia să fie chemată.

22. La 18 iulie 2006, Biroul Procurorilor din ARC a notificat reclamantului, ca răspuns la plângerile sale cu privire la condițiile de detenție, că a fost luată o acțiune disciplinară împotriva guvernatorului Feodosiya ITT și a trei ofițeri pentru încălcarea neespecificată a legii. 23. La 19 iulie 2006, Departamentul ARC al Ministerului Internului a recunoscut reclamantului că Feodosiya ITT nu a fost echipată în mod corespunzător și că deținuții au fost scoși la exercițiu doar o dată la zece până la douăsprezece zile din cauza suprapopulației facilităților ITT. Ei au remarcat că clădirea ITT a fost construită în 1944 și nu a fost sub nicio renovare de capital de atunci. Ei au remarcat, de asemenea, că suprapopularea ITT a fost datorită restricțiilor privind admiterea deținuților de către Simferopol nr. 15 Serviciul de Detenție Pretrială (SIZO).

24. Potrivit Guvernului, Feodosiya ITT avea 17 celule, capabile de a aloca 37 de deținuți. Toate celulele erau situate în subsol și nu avea ferestre. Cu toate acestea, celulele au fost bine iluminate de lumină electrică, permițând deținuților să citească, echipate cu un sistem de ventilație care să asigure circulația aerului și mobilate cu platforme de dormit din lemn, mese, toalete și spălătorie. Deținuții au fost furnizate perne și salte. În timp ce el a fost în detenție, reclamantul a fost furnizat cu masă, timp pentru exercițiu în aer liber și acces la centrele de spălat. În două ocazii (15 și 16 noiembrie 2005) o ambulanță a fost chemată să examineze reclamantul la cererea sa. El a fost diagnosticat cu o infecție respiratorie și hipertermie și a constatat că nu are nevoie de tratament în pacient.

În timpul întregului sejur în Feodosiya ITT, reclamantul a fost examinat în mod regulat de către medici și nu a făcut alte plângeri de sănătate, cu excepția celor menționate mai sus. 25. Legea internă relevantă privind detenția preconvenționată poate fi găsită în judecată în cazul Molodorych v. Ucraina, nr. 2161/02, §§ 57-58, 28 octombrie 2010). 26. Materialul internațional relevant privind condițiile de detenție este rezumat în hotărârea din cazul Melnik c. Ucraina (n. 72286/01, § 47-49, 28 martie 2006).

5. The applicant was born in 1968 and lives in Stary Krym. 6. In February 2005 the Prosecutor’s Office of the Autonomous Republic of Crimea (ARC) instituted criminal proceedings against several police officers, including the applicant, on charges of abuse of position. 7. On 28 February 2005 the applicant was arrested in connection with these proceedings. In the course of the proceedings the applicant was detained in various detention facilities, including the Feodosiya Temporary Detention Centre (“the Feodosiya ITT”), where he was held from 25 August 2005 to 5 January 2006 and from 25 January to 5 February 2006. 8. On 3 March 2005 the applicant was brought before the Central District Court of Simferopol (the “District Court”) which ordered that more information on the applicant be obtained to decide on his further detention.

The District Court also decided that, pending the collection of this information, the applicant’s detention should be extended until 10 March 2005. 9. On 10 March 2005 the District Court extended the applicant’s detention for two months. It noted, in particular, that the applicant had been charged with numerous counts of abuse of position, connected to illtreatment of individuals and unlawful entry into residential premises. Regard being had to the nature of the charges and to the applicant’s official status, there was a high risk that he would engage in new criminal acts, put pressure on witnesses or obstruct the investigation in other ways. 10. On 22 March 2005 the Court of Appeal of the ARC (“the Court of Appeal”) upheld this decision.

11. On 26 April 2005, following a request by the prosecutors’ office, the District Court extended the applicant’s detention for another two months, noting that the investigation had still been unable to collect all the evidence, and that the applicant’s personal situation had not changed. 12. On 17 May 2005 the Court of Appeal upheld this decision. 13. By 24 June 2005 the investigation had been completed and the prosecutors’ office referred the case to the Chairman of the Court of Appeal to determine which trial court would consider the applicant’s case. 14. On 26 June 2005 the applicant requested the governor of the detention facility to release him in view of the fact that the court order for his detention had expired.

His request was refused, with reference to the fact that the pre-trial investigation was finished and the bill of indictment had been transferred to the judicial authorities. 15. On 4 July 2005 the Chairman of the Court of Appeal referred the case to the Feodosiya Town Court (hereafter “the Town Court”) for trial. 16. On 10 August 2005 the Town Court committed the applicant for trial. According to the Government, on the same date the court upheld the applicant’s detention, having found no reasons to release him. According to the applicant, the court did not decide on the issue of extension of his detention on that date. The parties did not provide a copy of the relevant Town Court decision.

17. On 4 January 2006 the Town Court, having examined the case in the course of adversarial proceedings, in which the applicant was represented by an advocate of his choice, found the applicant guilty of several counts of abuse of authority and sentenced him to three years and six months’ imprisonment. The court also prohibited the applicant from occupying a law-enforcement post for three years. 18. On 25 May 2006 the Court of Appeal upheld the judgment of 4 January 2006. 19. On 30 November 2006 the Supreme Court dismissed a cassation appeal by the applicant as unsubstantiated. 20. From 25 August 2005 to 5 January 2006 and from 25 January to 5 February 2006 the applicant was held in the Feodosiya ITT (Temporary Detention Centre).

21. According to the applicant, during his stay in the Feodosiya ITT he shared a five-square-metre cell with four to seven other detainees. The toilet and washstand in the cell were not separated from the living quarters. The cell had no windows, no table and no chairs, and the ventilation was unsatisfactory. For sleeping arrangements the cell had a wooden platform. Once every ten to twelve days the detainees were taken out for half an hour’s exercise. At all other times they remained confined to their cells. Before he was detained, the applicant had been suffering from hypertension. While he was in detention his health worsened to the point that on two occasions an ambulance had to be called.

22. On 18 July 2006 the Prosecutors’ Office of the ARC notified the applicant, in response to his complaints about the conditions of his detention, that disciplinary action had been taken against the Feodosiya ITT governor and three officers for unspecified breaches of the law. 23. On 19 July 2006 the ARC Department of the Ministry of Interior acknowledged to the applicant that the Feodosiya ITT had not been properly equipped and that the detainees had been taken out for exercise only once every ten to twelve days because of the overcrowding of the ITT facilities. They noted that the ITT building had been constructed in 1944 and had not undergone any capital renovations since that time. They also noted that the overcrowding of the ITT had been due to restrictions on the admission of detainees by the Simferopol no. 15 Pre-Trial Detention Facility (SIZO).

24. According to the Government, the Feodosiya ITT had seventeen cells, capable of accommodating thirty-seven inmates. All the cells were located in the basement and had no windows. However, the cells were well lit by electric light, enabling the detainees to read, equipped with a ventilating system ensuring circulation of air and furnished with wooden sleeping platforms, tables, toilets and wash-stands. The detainees were provided with pillows and mattresses. While he was in detention, the applicant was provided with meals, time for outdoor exercise and access to washing facilities. On two occasions (15 and 16 November 2005) an ambulance was called to examine the applicant at his request. He was diagnosed with a respiratory infection and hyperthermia and found not to need in-patient treatment.

During his entire stay in the Feodosiya ITT, the applicant was examined regularly by medical professionals and made no other health complaints except those mentioned above. 25. The relevant domestic law concerning pre-conviction detention can be found in the judgment in the case of Molodorych v. Ukraine, no. 2161/02, §§ 57-58, 28 October 2010). 26. The relevant international material concerning the conditions of detention is summarised in the judgment in the case of Melnik v. Ukraine (no. 72286/01, § 47-49, 28 March 2006).