Zharikov împotriva Rusiei

Prima secțiune decizia nr. 40251/04 Sergey Vladimirovich ZHARIKOV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 10 ianuarie 2012 în calitate de cameră compusă din: Nina Vajić, președinte, Anatoly Kovler, Peer Lorenzen, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Linos-Alexandre Sicilianos, Erik Møse, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii; Având în vedere cererea depusă la 10 septembrie 2004, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Sergey Vladimirovich Zharikov, este un național rus care s-a născut în 1951 și trăiește în Krasnoyarsk. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 pentru faptul că statul nu a aplicat o atribuire împotriva unei părți private. Plângerile reclamantului au fost comunicate guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Nu a fost primit niciun răspuns la scrisoarea Curții. Prin scrisorile din 30 septembrie 2009 și 17 mai 2010, trimise prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat la 6 august 2009 și că nu s-a solicitat prelungirea timpului.

(a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca o procedură din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Cu toate acestea, el nu a colectat scrisorile din biroul poștal și au fost returnate ca fiind neapărat. Reclamantul nu a încercat să comunice cu Curtea în nici o dată ulterioară. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului.

Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Søren Nielsen Nina Vajić Președintele grefierului

FIRST SECTION

DECISION Application no. 40251/04 Sergey Vladimirovich ZHARIKOV against Russia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 10 January 2012 as a Chamber composed of: Nina Vajić, President, Anatoly Kovler, Peer Lorenzen, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Linos-Alexandre Sicilianos, Erik Møse, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 10 September 2004, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Sergey Vladimirovich Zharikov, is a Russian national who was born in 1951 and lives in Krasnoyarsk. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The applicant complained under Article 6 § 1 and Article 1 of Protocol No. 1 about the failure of the State to enforce an award against a private party. The applicant’s complaints were communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. No reply was received to the Court’s letter. By letters dated 30 September 2009 and 17 May 2010, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 6 August 2009 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application.

However, he did not collect the letters from the post office and they were returned as not claimed. The applicant did not attempt to communicate with the Court on any later date. THE LAW The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases.

Søren Nielsen Nina Vajić Registrar President