CtEDO 10.01.2012 Auto

CONSTANTIN v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
10.01.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CONSTANTIN v. ROMANIA (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 6087/05 Marin CONSTANTIN împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 10 ianuarie 2012 în calitate de comitet compus din: Ján Šikuta, președinte, Ineta Ziemele, Kristina Pardalos, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 3 februarie 2005, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Marin Constantin, este un cetățean român care s-a născut în 1954 și locuiește în București. El este reprezentat în fața Curții de dl P. Drăghici, avocat care practică în Drobeta Turnu Severin. Guvernul român (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Ciută, de la Ministerul Afacerilor Externe. Considerând la art. 5 din Convenția, reclamantul s-a plâns că instanța internă care a ordonat detenția sa în așteptarea procesului nu l-a auzit deoarece nu a putut participa la ședința din cauza condiției sale medicale. Invocând art. 6 din Convenția, reclamantul s-a plâns de încălcarea dreptului său la presunția de inocență în măsura în care prealabilul său Închiderea în judecată s-a bazat exclusiv pe declarația G.C. care ar fi putut beneficia de aceasta prin primirea unei sentințe mai mici și în măsura în care inițiarea anchetei penale împotriva lui a fost menționată în dosarul său penal și din faptul că el a fost arestat fără a fi informat prompt de acuzațiile aduse împotriva lui. 7 din Convenția, reclamantul s-a plâns că a fost reținut în timpul procesului și a fost inculpat pentru acte care nu constituie o infracțiune penală în temeiul dreptului național. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul s-a plâns de supravegherea conversațiilor telefonice de către Procuratura publică fără o ordonanță judiciară, astfel cum prevede articolele și 91 Reclamantul s-a plângut de confiscarea mașinii fiicei sale de către autoritățile interne pentru a-l forța să mărturisească infracțiunile pe care le-a comis. 5 și 8 din Convenție privind nerespectarea instanței interioare de a-l auzi din cauza condiției sale medicale înainte de a ordona detenția sa în așteptarea procesului și supravegherea conversațiilor telefonice de către Procuratura publică fără o ordonanță judiciară au fost comunicate guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reprezentantului reclamantului, care a fost invitat să prezinte observații în numele reclamantului. Nu s-a primit niciun răspuns la scrisoarea Curții. Prin scrisoarea din 25 mai 2011, trimis prin post înregistrat și copiat reclamantului, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor în numele reclamantului a expirat la 3 mai 2011 și că nu s-a solicitat prelungirea timpului. (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca o procedură din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Reclamantul a primit această scrisoare la 2 iunie 2011. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 §§ §§ a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Marialena Tsirli Ján Šikuta Registratorul adjunct Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă