Paralescu împotriva României

Decizia nr. 39982/09 Aurel Constantin PARALESCU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 2 octombrie 2012 în calitate de comitet compus din: Alvina Gyulumyan, președinte, Ján Šikuta, Kristina Pardalos, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunea, având în vedere cererea depusă la 2 iunie 2009, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Reclamantul, dl Aurel Constantin Paralescu, este un național român, născut la o dată neespecificată și trăiește în Sanovița. El este reprezentat în fața Curții de către dna C. Obîrșanu, avocat practicant la Timișoara. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna I. Cambrea, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul s-a plâns că procedurile inițiate de el pentru a contesta o amendă primită nu sunt corecte. El a susținut că instanțele interne nu au examinat un argument esențial pe care le-a susținut în fața lor. În plus, el susține că doi judecători care stăteau la judecătorul de trei judecători care examină recursul său nu au fost imparțiali, deoarece deja au stat în judecată cu privire la cazul său. În cele din urmă, el susține că procedura la care a fost parte a fost nerazonabil lungă și că instanța internă a evaluat în mod erronat dovezile și a interpretat greșit dispozițiile juridice aplicabile. În baza articolului 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns că nu a avut un remediu eficace pentru contestarea amenzii, deoarece instanțele interne nu au fost imparțiale, nu au reușit să abordeze unul dintre motivele de recurs invocate de el și nu au examinat cazul într-un timp rezonabil.

Denumirea reclamantului în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție privind incapacitatea instanțelor interne de a aborda unul dintre motivele de recurs formulate de el, imparțialitatea doi judecători care au judecat deja cazul său și lipsa unui remediu eficace au fost comunicate guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să își prezinte propriile observații. Prin scrisoarea din 10 august 2012, trimisă prin post înregistrat, reclamantul și reprezentantul său au fost notificați că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat la 5 iulie 2012 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului.

Reclamantul și reprezentantul său au fost atrase atenția la art. 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate să ia o probă din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. HOTĂRÂREA Tribunalului consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului.

Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Santiago Quesada Alvina Gyulumyan Grefier Președintele

THIRD SECTION

DECISION Application no. 39982/09 Aurel Constantin PARALESCU against Romania The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 2 October 2012 as a Committee composed of: Alvina Gyulumyan, President, Ján Šikuta, Kristina Pardalos, judges, and Santiago Quesada, Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 2 June 2009, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Aurel Constantin Paralescu, is a Romanian national, who was born on an unspecified date and lives in Sanovița. He is represented before the Court by Ms C. Obîrșanu, a lawyer practising in Timișoara. The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms I. Cambrea, from the Ministry of Foreign Affairs. Invoking Article 6 § 1 of the Convention the applicant complained that the proceedings brought by him in order to contest a fine received were unfair. He argued that the domestic courts failed to examine an essential argument that he had raised before them. In addition, he contended that two of the judges sitting on the three-judge panel examining his appeal, lacked impartiality as they had already adjudicated on his case.

Lastly, he submits that the proceedings he was party to were unreasonably lengthy and that the domestic courts incorrectly assessed the evidence and misinterpreted the applicable legal provisions. Relying on Article 13 of the Convention, the applicant complained that he lacked an effective remedy for contesting the fine in that the domestic courts lacked impartiality, failed to address one of the appeal reasons raised by him and failed to examine the case within a reasonable time. The applicant’s complaints under Articles 6 and 13 of the Convention concerning the failure of the domestic courts to address one of the appeal reasons raised by him, the impartiality of two judges that had already adjudicated on his case and the lack of an effective remedy were communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits.

The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. By letter dated 10 August 2012, sent by registered post, the applicant and his representative were notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 5 July 2012 and that no extension of time had been requested. The applicant’s and his representative’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant and his representative received this letter on 20 August 2012. However, no response has been received.

THE LAW The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Santiago Quesada Alvina Gyulumyan Registrar President