CtEDO 03.05.2024 Auto

MONOPOLI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
03.05.2024
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MONOPOLI c. ITALIE (CtEDO, 2024)
HUDOC · oficial

Publicat pe 21 mai 2024 Prima SECȚIUNE Cerere nr. 58981/19 Francesco MONOPOLI împotriva Italiei introdus la 11 noiembrie 2019 comunicat la 3 mai 2024 ECHIPAMENTUL L În special, reclamantul a fost acuzat că a declarat în mod fals că minorii sunt victime ale abuzului din partea familiilor lor de origine și că au contribuit astfel la plasarea lor în familii gazdă. La 20 iunie 2019, Parchetul lui Reggio Emilia a fost relocat la domiciliu și i-a aplicat o interdicție temporară de a-și exercita profesia. La 27 iunie 2019, un post a fost publicat în contul de Facebook al ministrului afacerilor externe și a fost redactat un alt caz oribil referitor la minori. (...) [E]nfante mail-uri aleși în mod ilegal familiilor lor. (...) Și între scăderea și plasarea în familie gazdă, mai multe psihoterapii falsificate (...) întreaga operațiune, un veritabil sistem a fost gestionată nu de răufăcători obișnuiți, ci de reprezentanți importanți ai instituțiilor. Doctori, asistenți sociali, ONG-uri acreditate și politicieni dispuși să ascundă totul. În lunile următoare, mai multe declarații similare referitoare la investigațiile în curs asupra cauzei Bibbiano au fost publicate pe rețelele sociale de către ministrul de interne, ministrul justiției, Consiliul regional al Emiliei și Romagna, precum și de către mai mulți parlamentari. Unele dintre aceste declarații au fost, de asemenea, transmise de presă. La 13 ianuarie 2020, procurorul a solicitat trimiterea în judecată a reclamantului pentru fals în scris public. Procedura este pendinte în fața Tribunalului din Reggio Emilia. Cererea se referă la declarațiile publicate pe rețelele sociale. Potrivit reclamantului, aceste declarații, provenind de la înalți funcționari publici într-o fază foarte timpurie a procedurii penale, ar fi încălcat principiul prezumției de nevinovăție garantate prin art. 6 alineatul (2) din convenție. A epuizat reclamantul căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din convenție? În special, reclamantul avea la dispoziție o acțiune civilă și/sau penală, prin care ar fi putut invoca efectiv dreptul la prezumția de nevinovăție pe care o are în fața Curții (a se vedea Konstas c. Grecia, citată anterior, punctul 29; Marchiani c. Franța (dec.), 30392/03, CEDO 2008 (extracturi) ; Gutsanovi c. Bulgaria , n 34529/10, §§ 172-180, CEDO 2013 (extracturi) ? În la A fost respectată în speță prezumția de nevinovăție garantată prin art. 6 alineatul (2) din convenție? În special, declarațiile publicate pe rețelele sociale de către ministrul afacerilor externe și de către alți înalți funcționari au adus atingere prezumției de nevinovăție (printre altele, Allenet de Ribemont c. Franța, 10 februarie 1995, § 35, seria A n 308 ; Y.B. și altele, precum Turcia, nr. 48173/99 și 48319/99, § 43, 28 octombrie 2004)? A fost reclamantul suficient de identificabil prin declarațiile în litigiu sau prin unele dintre ele (a se vedea, mutatis mutandis Konstas c. Grecia, nr 53466/07, § 39-40, 24 mai 2011 Shyti c. România (dec.), n 12042/05, § 60, 19 noiembrie 2013)?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă