CASE OF BIGEA v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights"
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
CASE OF BIGEA v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights" (CtEDO, 2012)
Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,
efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”
SECȚIA A TREIA
DECIZIE
Cererea nr. 21867/09
depusă de Ionel Bigea
împotriva Republicii Moldova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), întrunită la 24 ianuarie 2012, în cadrul unei camere compuse din:
Josep Casadevall,
președinte,
Corneliu Bîrsan,
Egbert Myjer,
Ján Šikuta,
Ineta Ziemele,
Mihai Poalelungi,
Kristina Pardalos,
judecători,
și Santiago Quesada,
Grefier al Secției
,
Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 27 aprilie 2009,
Având în vedere declarațiile formale prin care a fost acceptată reglementarea amiabilă a cauzei,
În urma deliberării, decide următoarele:
PROCEDURA
Reclamantul, dl Ionel Bigea, un cetățean al României care s-a născut în anul 1969 și care locuiește în Bârlad. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A. Postică, avocat din Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl V. Grosu.
Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate în felul următor.
Reclamantul este preot în cadrul Mitropoliei Basarabiei și a fost desemnat să slujească la biserica din satul Vadul lui Isac, în sudul Moldovei, pentru ultimii șaisprezece ani.
În anul 2007, Vladimir Voronin, pe atunci președinte al Republicii Moldova, a declarat că el nu recunoaște Mitropolia Basarabiei. Ulterior, autoritățile naționale au încercat, fără succes, să expulzeze reclamantul din Republica Moldova și au creat numeroase obstacole în activitatea sa de preot. În anul 2008, în urma unei proceduri judiciare, reclamantul a obținut un permis de ședere și un permis de muncă valabil până în august 2009.
La 9 aprilie 2009, autoritățile Republicii Moldova au introdus regimul de vize cu România. La 11 aprilie 2009, reclamantul a încercat să călătorească din România în Republica Moldova cu permisul său de ședere, însă i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, pe motiv că nu avea viză.
Reclamantul a contestat refuzul la Curtea de Apel Chișinău, și la 24 aprilie 2009, a obținut o hotărâre definitive prin care refuzul a fost declarat ilegal și Serviciul de grăniceri a fost obligat să-i permită reclamantului să intre pe teritoriul Republicii Moldova în baza permisului său de ședere.
În aceeași zi, reclamantul a făcut o încercare de a intra în Republica Moldova în baza permisului său de ședere și a hotărârii judecătorești, însă fără succes. Poliția de frontieră a refuzat să se conformeze hotărârii și a insistat că reclamantul are nevoie de viză
Reclamantul a repetat încercarea la 25 aprilie 2009, dar din nou fără succes.
Din cauza refuzului autorităților de a permite reclamantului intrarea în Republica Moldova, el a fost în imposibilitatea de a fi cu enoriașii săi de Paște, un eveniment religios foarte important în Republica Moldova
PRETENȚII
Reclamantul s-a plâns că refuzul autorităților de a se conforma cu decizia Curții de Apel din 24 aprilie 2009 a constituit o încălcare a drepturilor sale garantate de articolele 6, 8, 9 ale Convenției și articolul 2 al Protocolului nr. 4 la Convenție.
ÎN DREPT
La 29 noiembrie 2011, Curtea a primit de la Guvern următoarea declarație:
„Eu, Vladimir Grosu, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova, declar că Guvernul Republicii Moldova este gata să plătească dlui Ionel Bigea suma de 2,500
de euro (două mii cinci sute de euro) cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, plus orice taxe care pot fi percepute de la reclamant, în vederea reglementării amiabile a cauzei sus-menționate aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă va fi convertită în lei moldovenești conform ratei aplicabile la data plății, și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curții în temeiul articolului 37 § 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplății acestei sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul va plăti, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană, la care vor fi adăugate trei procente. Plata va constitui soluționarea definitivă a cauzei.”
La 15 noiembrie 2011, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamantului:
„Eu, Alexandru Postica, reprezentantul reclamantului în această cauză, notez că Guvernul Republicii Moldova este gata să plătească dlui Ionel
Bigea suma de 2,500
de euro (două mii cinci sute de euro) cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, plus orice taxe care pot fi percepute de la reclamant, în vederea reglementării amiabile a cauzei aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă va fi convertită în lei moldovenești conform ratei aplicabile la data plății și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curții în temeiul articolului 37 § 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplății acestei sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul va plăti, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană, la care vor fi adăugate trei procente.
Consultându-mi clientul, că informez că el acceptă propunerea și renunță la orice pretenții ulterioare împotriva Republicii Moldova în ceea ce privește faptele care au dat naștere acestei cereri. Declar că aceasta constituie soluționarea definitivă a cauzei.”
Curtea ia notă de reglementarea
amiabilă
la care au ajuns părțile. Ea este convinsă că reglementarea este bazată pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale și nu constată vreun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1
in fine
al Convenției).
În lumina celor de mai sus, este potrivit de a scoate cererea de pe rol.
Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Decide
să scoată cererea de pe rolul său.
Santiago Quesada
Josep Casadevall
Grefier
Președinte