GUNANA c. TURQUIE
GUNANA c. TURQUIE (CtEDO, 2012)
SECȚIA A DOUA
Cererea nr. 10722/10
Turan GÜNANA
contra Turciei
introdusă la 13 noiembrie 2009
EXPUNEREA FAPTELOR
ÎN FAPT
Reclamantul, dl Turan Günana, este un resortisant turc, născut în 1981 și având reședința la Tekirdağ. El a fost reprezentat în fața Curții de av. E. Kanar, avocat la Istanbul.
Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează.
La 1 septembrie 2005, reclamantul a fost arestat, iar la 5 septembrie 2005, a fost plasat în detenție provizorie.
Printr-un act de acuzare din 12 octombrie 2005, o acțiune penală a fost desfășurată împotriva reclamantului pentru apartenență la organizația ilegală armată, PKK/KONGRA-GEL.
În cursul celor șaptesprezece ședințe ținute începând cu 21 februarie 2006, a 13-a curte cu juri a respins cererile de eliberare ale reclamantului și a dispus menținerea acestuia în detenție provizorie, ținând seama de persistența unor suspiciuni puternice, de conținutul dosarului și de faptul că era vorba de infracțiuni vizate de art. 100 §3 din Legea privind procedura penală.
La 24 iulie 2009, a 14-a curte cu juri a respins opoziția formulată împotriva deciziei de menținere în detenție pronunțate în cadrul ședinței din 30 iunie 2009. Aceasta a statuat exclusiv pe baza dosarului și după ce a cerut avizul scris al procurorului.
La 4 noiembrie 2011, reclamantul era încă deținut fără ca o decizie pe fondul cauzei să fi fost pronunțată.
CAPETE DE CERERE
Invocând art. 5 §3 din Convenție, reclamantul se plânge de durata detenției sale provizorii.
Invocând art. 5 §4 din Convenție, reclamantul se plânge de absența unui recurs efectiv pentru a contesta detenția sa provizorie, în măsura în care opoziția sa împotriva deciziei de menținere în detenție a fost respinsă în urma unei examinări pe dosar după luarea avizului procurorului în absența reclamantului sau a avocatului său, fără respectarea egalității armelor și fără ținerea unei ședințe.
Invocând art. 6 §2 din Convenție, reclamantul susține că menținerea sa în detenție a încălcat principiul prezumției de nevinovăție.
ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR
A fost lungimea detenției provizorii suferite de reclamant compatibilă cu condiția judecării într-un «termen rezonabil», în sensul art. 5 §3 din Convenție?
A fost procedura de opoziție prin care reclamantul a căutat să conteste decizia de menținere în detenție provizorie din 30 iunie 2009 conformă cu cerințele art. 5 §4 din Convenție?