CtEDO 17.01.2012 Auto

GUNDOGAN c. TURQUIE et 1 autre affaire

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
17.01.2012
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
GUNDOGAN c. TURQUIE et 1 autre affaire (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Secțiunea a doua Solicitări nr. 57994/10 și 58289/10 Tuncay GÜNDO Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții, Tuncay Gündo La 2 februarie 2008, Tuncay Gündo La data de 7 februarie 2008, a fost prezentat la rândul său în fața aceleiași instanțe și a fost, de asemenea, pus în detenție. La 11 februarie 2008, Arfan Ak a făcut o opoziție împotriva deciziei de a fi arestat. La 12 februarie 2008, această opoziție a fost respinsă de tribunalul corecțional Mardin. Printr-un act de punere sub acuzare din 6 mai 2008, procurorul Republicii Diyarbakýr a pus sub acuzare o organizație teroristă. La 26 mai 2008, tribunalul din Diyarbakr a acceptat actul de acuzare și a dispus prelungirea detenției reclamanților având în vedere faptul că există suspiciuni puternice cu privire la comisia pentru încălcarea dreptului comunitar și la faptul că a avut loc o încălcare a dreptului comunitar prevăzută la art. 100 alineatul (3) din Codul de procedură penală. În perioada 23 iunie 2008 - 28 aprilie 2011, instanța judecătorească a asediat 17 audieri în cadrul cărora a dispus în mod constant menținerea în detenție a reclamanților, fie ținând cont de existența unor fapte în sprijinul suspecților puternice cu privire la acuzația de delincvență și de faptul că a fost vorba despre o infracțiune menționată la art. 100 alineatul (3) din Codul de procedură penală, fie ținând cont de natura infracțională, de starea probelor și de faptul că a fost vorba despre o infracțiune menționată la art. 100 alineatul (3) din Codul de procedură penală. La 22 ianuarie 2010, recurentul atfhan Akien s-a opus păstrării sale în detenție și a solicitat eliberarea sa. La 26 ianuarie 2010, instanța de judecată, care a acționat la dosar după obținerea avizului scris al procurorului Republicii, a respins această opoziție ținând cont de existența unor fapte în sprijinul unor suspiciuni puternice cu privire la comisia de către acesta pentru încălcarea dreptului comunitar reprovocată și cu privire la faptul că aceasta se referă la o infracțiune prevăzută la art. 100 alin. (3) din Codul de procedură penală. La data la care a fost trimisă ultima scrisoare a reclamantului, la data de 9 iunie 2011 era încă în curs de desfășurare în fața aceleiași instanțe. În conformitate cu art. 100 din Codul de procedură penală turcesc, detenția provizorie a unei persoane este posibilă dacă există suspiciuni puternice cu privire la comisia de către persoana vizată de încălcarea dreptului comunitar și dacă există un motiv de detenție, și anume un risc de deviere sau de deviere a probelor. Cu toate acestea, pentru anumite infracțiuni deosebit de grave, printre care se numără și infracțiunea reprobabilă a reclamantului, art. 100 alineatul (3) arată că lanurile pot presupune existența unor motive de detenție (riscul de evadare și/sau de decădere a probelor) în cazul în care există motive plauzibile de a fi comis infracțiunea. Invocând art. 5 alin. (3) din Convenție, reclamanții se plâng de detenția lor și de durata acesteia și se plâng, de asemenea, de insuficiența motivelor reținute de instanța de judecată pentru a ordona menținerea lor în detenție, precum și de utilizarea unor motive stereotipe. Invocând art. 5 alin. (4) din Convenție, reclamanții se plâng de neajunsuri procedurale în cadrul acțiunii în opoziție împotriva menținerii lor în detenție. Ei reproșează instanței de judecată că au examinat opozițiile lor la dosar, fără a fi ținut în detenție și fără ca ei înșiși sau reprezentantul lor să aibă posibilitatea de a participa la procedură. Durata detenției provizorii a reclamanților a fost compatibilă cu condiția de judecată într-un termen rezonabil, în sensul art. 5 alin. (3) din Convenție? La ce dată a fost notificată reclamantului hotărârea pronunțată la 26 ianuarie 2010 de către instanța de judecată cu privire la opoziția formulată de recurentul Procedura de opoziție prin care a încercat să pună sub semnul întrebării legalitatea detenției provizorii a fost conformă cu cerințele prevăzute la art. 5 alineatul (4) din convenție

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă