CtEDO 01.10.2013 Auto

KÜÇÜK c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
01.10.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KÜÇÜK c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 41853/09 Yalç După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie în fața Curții, reclamantul, dl Yalçên Küçük, este un cetățean turc născut în 1938 și rezident în Ankara. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl H. F. Demir, avocat la Istanbul. Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. În 2007, procurorul Republicii D Procurorul general al Republicii mai este de acord să inițieze o anchetă penală împotriva membrilor presupusi ai unei organizații criminale pe nume Ergenekon, care sunt suspectați că se angajează în activități de răsturnare a guvernului ales prin forță și violență. Potrivit procurorului general al Republicii, inculpații au plănuit și au comis acte de provocare, cum ar fi atacuri împotriva personalităților cunoscute ale publicului, atacuri cu bombă în locuri sensibile, cum ar fi sanctuarele sau jurisdicțiile superioare. Astfel, ei ar fi dorit să genereze o atmosferă de teamă și panică în public și, prin urmare, să creeze un climat de nesiguranță, astfel încât să deschidă calea unei lovituri militare. La 30 iulie 2008, judecătorul a luat decizia de a limita accesul la dosarul de anchetă preliminar, fiind necesar pentru a nu compromite obiectivul anchetei. La 7 ianuarie 2009, reclamantul a fost arestat și reținut. La 11 ianuarie 2009, după ce a depus mărturie la secția de poliție, reclamantul a fost adus în fața judecătorului care a stat lângă curtea de judecată. Pe motiv că există suspiciuni puternice împotriva reclamantului, acesta a dispus arestarea sa provizorie. La 16 ianuarie 2009, reclamantul a solicitat o copie a dosarului său penal. În aceeași zi, pe baza ordonanței de restricționare a dreptului de acces la dosarul luat de instanța judecătorească de judecată, procurorul republicii a respins această cerere. La 19 ianuarie 2009, reclamantul a formulat o acțiune împotriva deciziei de a fi reținut. La 22 ianuarie 2009, instanța de judecată a emis ordinul de eliberare a reclamantului. La 5 august 2009, procurorul general al Republicii a inițiat o acțiune penală împotriva mai multor persoane, inclusiv a reclamantului. Prin hotărârea din 5 august 2013, Curtea l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de douăzeci și doi de ani și șase de luni pentru a fi membru al unei organizații ilegale. Procedura de recurs împotriva acestei hotărâri este în curs de desfășurare. În temeiul articolului 5 alineatul (4) și al articolului 6 alineatul (3) din convenție, reclamantul susține că restricția privind accesul la dosarul de anchetă penală nu și-a respectat dreptul la egalitate de arme în cadrul procedurii privind opoziția sa față de decizia de luare în custodie publică. Recurentul, invocând art. 5 alin. (4) și 6 alin. (3) din Convenție, atrage atenția asupra faptului că, atunci când a formulat o opoziție împotriva deciziei de detenție provizorie, nu a avut acces la toate elementele dosarului. Curtea consideră oportun să examineze acest aspect numai din perspectiva art. 5 alin. (4) din Convenție. Curtea ia notă de faptul că, la 19 ianuarie 2009, reclamantul, care a fost în detenție provizorie începând cu 7 ianuarie 2009, a formulat o acțiune împotriva deciziei de a fi pus în detenție provizorie. La 22 ianuarie 2009, în urma procedurii de care se plânge reclamantul, instanța de judecată a decis eliberarea acestuia din urmă. Având în vedere perioada scurtă de detenție și având în vedere faptul că reclamantul nu precizează modul în care restricția denunțată a afectat situația sa, acesta nu mai poate pretinde că este victima unei încălcări a drepturilor sale garantate prin art. 5 alineatul (4) din Convenție (a se vedea mutatis mutandis Ion Tomulet c. România (dec.) nr. 1558/05, 16 noiembrie 2010). Prin urmare, rezultă că cererea este în mod evident greșit întemeiată și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Seçkin Erel Peer Lorenzen Grefier adjunct f.f. Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă