Nogin împotriva Rusiei

PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 58530/08 de Vladimir Rufimivich NOGIN împotriva Rusiei depusă la 20 noiembrie 2008 DECLARAREA FACTELOR FACTULUI Dl. Vladimir Rufimivich Nogin, este un național rus care s-a născut în 1981 și locuiește în Syktyvkar. El este reprezentat în fața Curții de către dl E.A. Mezak, avocat practicant în Syktyvkar. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală împotriva reclamantului La o dată neespecificată a fost interzisă împotriva reclamantului cu suspiciune de violare agravată. Între 8 august și 9 noiembrie 2006, reclamantul a fost reținut în închisoare în centrul judiciar nr. 1 din Syktyvkar (nr. 1 din La 9 noiembrie 2006, reclamantul a fost eliberat sub rezerva unei angajamente de a nu părăsi un loc specific.

La 8 decembrie 2006, Curtea din orașul Syktyvkar a condamnat reclamantul ca fiind acuzat și a condamnat-o la doi ani și șase luni de închisoare. Nu este clar dacă această hotărâre a fost apelată împotriva acesteia. După cum se poate constata din documentele medicale transmise de solicitant, de la vârsta de patru ani el a suferit de o formă de diabet zaharat dependentă de insulină. Se pare că această boală a implicat diverse complicații, inclusiv angioretinopatie diabetică și catarata complicată diabetică. La 24 aprilie 2006, reclamantul a suferit un examen medical în legătură cu problemele de vedere la o clinică municipală la locul domiciliului său. Examinarea a confirmat că acuitatea vizuală a ochiului drept al reclamantului a fost de 0,02, care a corespuns cu capacitatea sa de a număra degetele pe o mână de la o distanță de un metru, și că acuitatea vizuală a ochiului stâng corespunde cu capacitatea sa de a vedea mișcări de mână de către fața lui.

Potrivit reclamantului, atunci el a fost capabil să se orienteze în spații familiare, de exemplu, să se mute în instituțiile sale apartamente, medicale și străzile din oraș. La 20 noiembrie 2006, la eliberarea sa de la detenție anterioară, reclamantul a suferit un alt examen medical la aceeași clinică municipală, care a stabilit că ar putea conta degetele pe o mână de la o distanță de 0,5 metri, adică că acuitatea viziunii era de 0,01 și că ar putea vedea o mișcare de mână de față cu ochiul stâng. Tratament chirurgical pentru catarata a fost recomandat. La sosirea reclamantului la un centru penitenciar în urma condamnării sale de către Tribunalul Orașului Syktyvkar, el a suferit o examinare medicală.

El a fost diagnosticat cu o formă gravă de diabet zaharat dependent de insulină, decompensare, polineuropatie diabetică a extremităților, nefropatie diabetică, hipertensiune arterială simptomatică, insuficiență renală cronică, catarata diabetică matură a ochiului stâng, catarata diabetică imatură a ochiului drept și angiopatia retinală diabetică. Examinarea a stabilit, de asemenea, că acuitatea viziunii ochiului drept al reclamantului a fost de 0.04, adică a fost capabil de a conta degetele pe o mână de la o distanță de doi metri, și că acuitatea viziunii ochiului stâng a fost de 0,008. La sfârșitul lunii decembrie 2008, în legătură cu cererea sa de eliberare eliberată cu eliberare condiționată (a se vedea mai jos), reclamantul a fost examinat de către o comisie medicală specială a instalației penitenciare în care a fost reținut în acel moment.

Comisia a confirmat că reclamantul a avut o formă gravă de diabet zaharat dependent de insulină și toate bolile însoțitoare care au fost stabilite anterior. În ceea ce privește vederea reclamantului, s-a stabilit că el ar putea detecta o mișcare de mână în apropiere de fața lui cu ochiul drept și că ochiul stâng era orb. Reclamantul a fost diagnosticat cu o catarata complicată în ambele ochi, și în special cu o catarata aproape matură în ochiul drept și o catarata matură în ochiul stâng. La 6 martie 2009, reclamantul a fost eliberat din facilitatea de corecție la expirarea termenului sentinței sale. La 14 martie 2009, reclamantul a fost examinat de un oftalmolog la clinica municipală la locul domiciliului său.

S-a stabilit că el a putut detecta o mișcare de mână în apropiere de fața lui cu ochiul drept și că ochiul său stâng era orb. Ofthalmologul a recomandat că reclamantul suferă un tratament chirurgical urgent pentru catarata sa. La 12 mai 2009, reclamantul a fost admis la departamentul de chirurgie oftalmologică al unui spital public pentru operare de cataractă. Potrivit reclamantului, medicii au confirmat că acuitatea viziunii sale a corespuns cu cea stabilită la 14 martie 2009 și au refuzat să efectueze orice intervenție chirurgicală pe motiv că nu au fost suficient de experimentate pentru a opera într-o cataractă într-o astfel de etapă avansată. Ei au recomandat ca reclamantul să fie operat într-o instituție de cercetare specializată.

Reclamantul a fost externat de la spital în ziua următoare. La 10 iulie 2009, reclamantul a sosit la o clinică de cercetare pentru probleme oculare la Moscova. A fost diagnosticat cu o catarata imatură complicată, retinopatie diabetică poliferativă și detașament retinal în ceea ce privește ochiul drept, și cu un glaucom terminal neovascular și detașament retinal avansat în ceea ce privește ochiul stâng. Acuitatea vizuală a ochiului drept a fost „o percepție luminoasă cu proiecția corectă de lumină” și ochiul stâng a fost orb. La 14 iulie 2009, reclamantul a suferit o operație de succes a cataractului în ochiul drept; atunci când a fost externat din clinică la 20 iulie 2009, el a putut detecta o mișcare de mână în apropierea fațăi sale cu ochiul drept.

La 29 septembrie 2009, el a suferit un alt examen medical la aceeași clinică de la Moscova, cu scopul de a stabili dacă orice operație suplimentară a ochiului drept ar putea fi eficace. S-a stabilit că el a avut un detașament complet de retină în ochiul său drept cauzat de diabet și că el a fost incapabil de a vedea orice obiect distinct cu acest ochi, cu rezultatul că orice operație suplimentară ar fi lipsit de orice perspectiva de succes. Asistență medicală reclamantului în timpul încarcerării sale Potrivit reclamantului, pe parcursul perioadei de detenție după condamnarea sa, vederea sa s-a deteriorat treptat din cauza absenței intervenției chirurgicale necesare. În prezentarea reclamantului, autoritățile din centrul penitenciar în care își îndeplinea condamnarea („autoritățile de închisoare”) au contactat un spital de închisoare specializat din St Petersburg (меδоаластнаש) care a desfășurat operațiuni chirurgicale asupra persoanelor condamnate.

Autoritățile penitenciare au solicitat posibilitatea de a acționa asupra reclamantului în legătură cu problemele de vedere. Spitalul de închisoare din San Petersburg a răspuns la autoritățile închisoare că spitalul nu a efectuat, ca regulă generală, orice intervenție chirurgicală asupra persoanelor condamnate condamnate la termeni scurti de închisoare și că reclamantul are legătură cu o astfel de categorie de persoane condamnate. Potrivit reclamantului, el nu a putut obține nici un document din corespondența dintre autoritățile de închisoare și spitalul de închisoare din San Petersburg. Potrivit reclamantului, între aprilie și iulie 2007, și apoi începând cu începutul anului 2008, inclusiv la data la care a depus formularul de cerere la Curte, el nu a primit alimente dietice diabetice speciale în instalația de corecție, ceea ce a afectat negativ sănătatea sa.

De asemenea, în iulie 2008, autoritățile închisoare au furnizat reclamantului insulină a căror perioadă de depozitare a expirat în martie 2008. Într-o scrisoare din 28 iunie 2007, Serviciul Federal de Execuție a Puncturilor în Republica Komi („Serviciul de Execuție a Puncturilor”) a informat mama reclamantului, acționând în numele său, că reclamantul a fost furnizat asistența medicală necesară în legătură cu boala sa. În special, în prezent, el a fost sub tratament medical într-un spital de închisoare și a fost furnizat cu insulină și alimente suplimentare. Scrisoarea a afirmat, de asemenea, că operația în ceea ce privește bolile oculare a fost necesară. Într-o scrisoare din 29 decembrie [anul lipsește], Serviciul de Execuție a Puncturilor a informat mama reclamantului că, în viitorul apropiat, reclamantul va fi trimis la spitalul de închisoare din San Petersburg pentru operație pe catarata sa.

Scrisoarea a afirmat, de asemenea, că nu există motive pentru a furniza mamei reclamantului copii de corespondență cu spitalul de închisoare din San Petersburg. La 22 iulie 2008, aceeași autoritate a informat mama reclamantului că el a primit un tratament medical adecvat în ceea ce privește diabetul său, și că, în prezent, o cerere la spitalul de închisoare din San Petersburg a fost pregătită să efectueze un examen medical suplimentar asupra acestuia și să decidă dacă operarea pe catarata sa este posibilă, și în cazul unui răspuns negativ, să furnizeze recomandări privind tratamentul sau eliberarea eliberată a reclamantului. Într-o scrisoare din 6 octombrie 2008, aceeași autoritate a răspuns la o plângere a mamei reclamantului care pretinde un tratament medical slab în ceea ce privește reclamantul.

Scrisoarea a declarat, în special, că, în ceea ce privește deteriorarea vederii reclamantului, autoritățile închisoare au solicitat admiterea la spitalul de închisoare din San Petersburg; cu toate acestea, această cerere a fost refuzată. Acesta a continuat să spună că, la 2 octombrie 2008, reclamantul a fost trimis la o altă instituție medicală de închisoare pentru examinare și că, după aceea, o altă cerere va fi trimisă la spitalul de închisoare din San Petersburg pentru admiterea lui acolo. Potrivit reclamantului, în timpul examinării în instituția medicală la care a fost trimis la 2 octombrie 2008, medicii au confirmat că operația pe ochii lui era necesară, dar au declarat că o operațiune va fi efectuată numai după eliberarea sa din închisoare.

În afirmația reclamantului, până în toamna anului 2008, vederea sa s-a deteriorat în măsura în care s-a recomandat să folosească un băț de mers pe jos atunci când se deplasează în centrul penitenciarului, chiar dacă acest lucru era interzis de obicei persoanelor condamnate în conformitate cu reglementările relevante. Într-o scrisoare din 11 noiembrie 2008, Serviciul de Execuție a Pedepselor a refuzat cererea mamei reclamantului de a-i furniza copii de corespondență între autoritățile închisoare și spitalul de închisoare din San Petersburg, declarând că aceste documente conțin informații medicale referitoare la reclamant și că el nu și-a dat consimțământul pentru divulgarea lor. Cererea reclamantului de eliberare condiționată între 8 decembrie 2006 și 6 martie 2009 a rămas închisă în temeiul hotărârii instanței din 8 decembrie 2006. În această perioadă, în mai multe ocazii, a solicitat eliberarea cu eliberare condiționată pentru motive medicale.

La 5 februarie 2008, reclamantul a depus o cerere de eliberare cu eliberare condiționată, menționând, printre altele, , pentru sănătatea sa slabă și nevoia de tratament medical, și, în special, chirurgie în ceea ce privește bolile oculare. Într-o hotărâre din 4 aprilie 2008, Curtea de District Ust-Vymskiy a Republicii Komi („Tribunalul de District”) a respins cererea reclamantului, menționând caracteristicile negative citate de autoritățile închisoare și a afirmat, de asemenea, că bolile sale nu pot fi motive pentru eliberarea sa în eliberare condiționată, deoarece nu l-au împiedicat să-și îndeplinească condamnarea. La 30 mai 2008, Curtea Supremă a Republicii Komi a susținut hotărârea de primă instanță după apelul reclamantului.

La 18 noiembrie 2008, reclamantul a depus o altă cerere de eliberare eliberată cu eliberare condiționată. El a subliniat, în special, că avea diabet și cataracte diabetice complicate pe ambele ochi și că în 2006 operația în acest domeniu a fost recomandată. De asemenea, reclamantul a declarat că vederea lui s-a deteriorat semnificativ în timpul perioadei de închisoare. La 23 ianuarie 2009, Curtea de District a respins cererea reclamantului, declarând că bolile sale nu se referă la lista bolilor, aprobată prin un decret guvernamental relevant, care a împiedicat să îndeplinească o sentință sub formă de închisoare. La 20 martie 2009, Curtea Supremă a Republicii Komi a susținut această decizie după apelul reclamantului.

Reclamantul se plâng, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a primit un tratament medical inadecvat în timpul detenției anterioare în 2006. El se plânge în continuare sub acest cap că, în timpul încarcerării după condamnarea sa, la un moment dat, el a fost furnizat cu insulină perioada de depozitare a cărei expirase, și că, de ceva timp în timpul încarcerării, el nu a primit alimente dietetice necesare, ceea ce a afectat negativ sănătatea sa. El plânge, de asemenea, că faptul că autoritățile nu a asigurat o intervenție chirurgicală în timp util în ceea ce privește bolile oculare a dus la orbire. În cele din urmă, reclamantul se plânge de refuzul instanțelor interne de a permite eliberarea sa pe motive medicale.

Reclamantul a primit asistență medicală adecvată în ceea ce privește diabetul său în perioada de închisoare după condamnarea între 8 decembrie 2006 și 6 martie 2009? Guvernul este invitat să indice cursul tratamentului medical, dacă este vreunul, pe care reclamantul l-a suferit în legăturăa de mai sus, în fiecare unitate penitenciară în care s-a desfășurat pe parcursul perioadei menționate anterior. În special, reclamantul a fost furnizată insulină adecvată pentru el și de bună calitate? Guvernul este invitat să facă observații cu privire la afirmația reclamantului confirmată de o declarație scrisă a dlui V., o altă persoană condamnată, că în iulie 2008 reclamantul a fost furnizat cu insulină, a căror perioadă de stocare s-a expirat în martie 2008. A fost necesară furnizarea de alimente alimentare diabetice speciale pentru solicitant, având în vedere problemele sale de sănătate?

În caz afirmativ, a primit un astfel de alimente în întreaga perioadă de închisoare? În ansamblu, asistența medicală a fost disponibilă reclamantului în ceea ce privește diabetul său compatibil cu art. 3 din Convenție? Reclamantul a primit asistență medicală adecvată în ceea ce privește problemele de vedere, în special catarata și alte boli oculare, în timpul încarcerării între 8 decembrie 2006 și 6 martie 2009? Guvernul este invitat să indice cursul tratamentului medical, dacă este vreunul, pe care reclamantul l-a suferit în legăturăa de mai sus, în fiecare centru penitenciar în care s-a desfășurat în cursul perioadei menționate anterior. Asistența medicală în ceea ce privește problemele de vedere ale reclamantului a fost compatibilă cu art. 3 din Convenție?

În special, există o legătură de cauzalitate între nerespectarea aparentă a autorităților de a se asigura că reclamantul va fi operat în legătură cu catarata sa atunci când este închisă, cu orbirea sa și cu inutilitatea unei operații suplimentare pentru bolile oculare stabilite de medici în 2009 după eliberarea sa? Autoritățile dispuneau de facilități adecvate pentru realizarea unei astfel de operații în cadrul sistemului penitenciar și, în caz contrar, au fost obligate să pună reclamantul într-un spital civil (a se vedea, într-un context un pic similar, Akhmetov c. Rusia , nr. 37463/04, §§§ 75-85, 1 aprilie 2010)? Care au fost motivele refuzului de către spitalul de închisoare din San Petersburg ( меδоастнаש Ооланиδа имени δ. δаа δ. Санкт- етерурפа ) să admită reclamantul pentru o astfel de intervenție?

Guvernul este invitat să prezinte o copie a dosarului sau dosarelor medicale al reclamantului menținute în fiecare și fiecare instituție penitenciară în care s-a desfășurat între 8 decembrie 2006 și 6 martie 2009. Guvernul este invitat, de asemenea, să prezinte o copie a corespondenței dintre autoritățile din centrele penitenciare, în care reclamantul a fost deținut în cursul perioadei menționate și a spitalului de închisoare din San Petersburg (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.) (E.P.)

FIRST SECTION

Application no. 58530/08 by Vladimir Rufimivich NOGIN against Russia lodged on 20 November 2008

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS The applicant, Mr Vladimir Rufimivich Nogin, is a Russian national who was born in 1981 and lives in Syktyvkar. He is represented before the Court by Mr E.A. Mezak, a lawyer practising in Syktyvkar. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. A. Criminal proceedings against the applicant On an unspecified date criminal proceedings were brought against the applicant on suspicion of aggravated rape. Between 8 August and 9 November 2006 the applicant was held in pre-trial detention in remand centre no. 1 of Syktyvkar ( СИЗО № 1 г. Сыктывкара ). On 9 November 2006 the applicant was released subject to an undertaking not to leave a specified place.

On 8 December 2006 the Syktyvkar Town Court convicted the applicant as charged, and sentenced him to two years and six months’ imprisonment. It is unclear whether this judgment was appealed against. B. The applicant’s medical condition As can be ascertained from the medical documents submitted by the applicant, since the age of four he has been suffering from an insulin ‑ dependent form of diabetes. It appears that that disease entailed various complications, including diabetic angioretinopathy and diabetic complicated cataract. On 24 April 2006 the applicant underwent a medical examination in connection with his eyesight problems at a municipal clinic at the place of his domicile. The examination confirmed that the visual acuity of the applicant’s right eye was 0.02, which corresponded to his ability to count the fingers on a hand from a distance of one metre, and that the visual acuity of his left eye corresponded to his ability to see hand movements by his face.

According to the applicant, at that time he was able to orientate himself within familiar spaces, for instance, to move in his flat, medical institutions and streets in the town. On 20 November 2006, upon his release from pre-trial detention, the applicant underwent another medical examination at the same municipal clinic, which established that he could count the fingers on a hand from a distance of 0.5 metre, that is that the vision acuity was 0.01, and that he could see a hand movement by his face with his left eye. Surgical treatment for the cataract was recommended. Upon the applicant’s arrival at a penitentiary facility following his conviction by the Syktyvkar Town Court, he underwent a medical examination.

He was diagnosed with a grave form of insulin-dependent diabetes, decompensation, diabetic polyneuropathy of the extremities, diabetic nephropathy, symptomatic arterial hypertension, chronic renal insufficiency, mature diabetic cataract of the left eye, immature diabetic cataract of the right eye and diabetic retinal angiopathy. The examination also established that the vision acuity of the applicant’s right eye was 0.04, that is that he was able to count the fingers on a hand from a distance of two metres, and that the vision acuity of his left eye was 0.008. In late December 2008, in connection with his request for release on parole (see below), the applicant was examined by a special medical commission of the penitentiary facility where he was being detained at that time.

The commission confirmed that the applicant had a grave form of insulin-dependent diabetes and all the accompanying diseases which had been established before. As regards the applicant’s eyesight, it was established that he could detect a hand movement near his face with his right eye and that his left eye was blind. The applicant was diagnosed with a complicated cataract in both his eyes, and in particular with an almost mature cataract in the right eye and a mature cataract in the left eye. On 6 March 2009 the applicant was released from the correctional facility upon the expiry of the term of his sentence. On 14 March 2009 the applicant was examined by an ophthalmologist at the municipal clinic at the place of his domicile.

It was established that the he could detect a hand movement near his face with his right eye and that his left eye was blind. The ophthalmologist recommended that the applicant undergo urgent surgical treatment for his cataract. On 12 May 2009 the applicant was admitted to the ophthalmological surgery department of a public hospital for cataract surgery. According to the applicant, the doctors confirmed that his vision acuity corresponded to that established on 14 March 2009 and refused to carry out any surgery on the ground that they were not sufficiently experienced to operate on a cataract at such an advanced stage. They recommended that the applicant be operated on in a specialised research institution.

The applicant was discharged from the hospital on the next day. On 10 July 2009 the applicant arrived at a research clinic for eye problems in Moscow. He was diagnosed with a complicated immature cataract, poliferative diabetic retinopathy and retinal detachment in respect of his right eye, and with a neovascular terminal glaucoma and advanced retinal detachment in respect of his left eye. The visual acuity of the right eye was “a light perception with correct light projection” and the left eye was blind. On 14 July 2009 the applicant underwent successful surgery of the cataract in his right eye; when he was discharged from the clinic on 20 July 2009, he could detect a hand movement near his face with his right eye.

On 29 September 2009 he underwent another medical examination at the same clinic in Moscow with a view to establishing whether any further surgery of his right eye could be effective. It was established that he had a complete retinal detachment in his right eye caused by diabetes and that he was unable to see any distinct object with that eye, with the result that any further surgery would be devoid of any prospect of success. C. Medical assistance to the applicant during his imprisonment According to the applicant, throughout the period of his detention following conviction, his eyesight was progressively deteriorating because of the absence of the necessary surgical intervention. In the applicant’s submission, at some point the authorities of the penitentiary facility where he was serving his sentence (“the prison authorities”) contacted a specialised prison hospital in St Petersburg ( межобластная больница имени Ф.П.

Гааза г. Санкт-Петербурга, “the St Petersburg prison hospital”) which carried out surgical operations on convicted persons. The prison authorities enquired as to the possibility of operating on the applicant in connection with his eyesight problems. The St Petersburg prison hospital allegedly replied to the prison authorities that the hospital did not, as a general rule, carry out any surgery on convicted persons sentenced to short terms of imprisonment, and that the applicant pertained to such a category of convicted persons. According to the applicant, he was unable to obtain any document from the correspondence between the prison authorities and the St Petersburg prison hospital. According to the applicant, between April and July 2007, and then from early 2008 onwards, including on the date on which he lodged his application form with the Court, he did not receive special diabetic dietetic food in the correctional facility, which negatively affected his health.

Also, in July 2008 the prison authorities allegedly provided the applicant with insulin the storage period of which had expired in March 2008. The applicant was informed of this by other convicts; he enclosed a written statement to that effect by one of them. In a letter of 28 June 2007 the Federal Service of the Execution of Punishments in the Republic of Komi (“the Execution of Punishments Service”) informed the applicant’s mother, acting on his behalf, that the applicant was being provided with the necessary medical assistance in connection with his disease. In particular, at present he was undergoing medical treatment in a prison hospital and was being provided with insulin and additional food.

The letter also stated that surgery in respect of his eye diseases was necessary. In a letter of 29 December [the year is missing] the Execution of Punishments Service informed the applicant’s mother that in the near future the applicant would be sent to the St Petersburg prison hospital for surgery on his cataract. The letter also stated that there were no reasons to provide the applicant’s mother with copies of the correspondence with the St Petersburg prison hospital. On 22 July 2008 the same authority informed the applicant’s mother that he received adequate medical treatment in respect of his diabetes, and that at present a request to the St Petersburg prison hospital was being prepared to carry out an additional medical examination on him and to decide whether surgery on his cataract was possible, and in the event of a negative answer, to provide recommendations as to the applicant’s treatment or release on parole.

In a letter of 6 October 2008 the same authority replied to a complaint by the applicant’s mother alleging poor medical treatment in respect of the applicant. The letter stated, in particular, that in connection with the deterioration of the applicant’s eyesight, the prison authorities had sought his admission to the St Petersburg prison hospital; however, this request had been refused. It went on to say that on 2 October 2008 the applicant had been sent to another prison medical institution for examination, and that thereafter another request would be sent to the St Petersburg prison hospital for his admission there. According to the applicant, during his examination in the medical institution to which he was sent on 2 October 2008, doctors confirmed that surgery on his eyes was necessary, but stated that an operation would only be carried out after his release from prison.

In the applicant’s submission, by autumn 2008 his eyesight had deteriorated to the extent that it was recommended that he use a walking stick when moving in the penitentiary facility, even though that was usually prohibited to convicted persons under the relevant regulations. In a letter of 11 November 2008 the Execution of Punishments Service refused the applicant’s mother’s request to provide her with copies of correspondence between the prison authorities and the St Petersburg prison hospital, stating that those documents contained medical information concerning the applicant and that he had not given his consent to their disclosure. D. The applicant’s requests for release on parole Between 8 December 2006 and 6 March 2009 the applicant remained imprisoned pursuant to the court judgment of 8 December 2006. During this period, on several occasions he sought release on parole on medical grounds.

On 5 February 2008 the applicant lodged a request for release on parole, referring, inter alia , to his poor health and need for medical treatment, and in particular, surgery in respect of his eye diseases. In a decision of 4 April 2008 the Ust-Vymskiy District Court of the Republic of Komi (“the District Court”) rejected the applicant’s request. It referred to the applicant’s negative characteristics as cited by the prison authorities and also stated that his diseases could not be grounds for his release on parole, as they did not prevent him from serving his sentence. On 30 May 2008 the Supreme Court of the Republic of Komi upheld the first-instance decision following an appeal by the applicant.

On 18 November 2008 the applicant lodged another request for his release on parole. He pointed out, in particular, that he had diabetes and complicated diabetic cataracts on both his eyes, and that it was in 2006 that surgery in this latter respect had been recommended to him. The applicant also stated that his eyesight had significantly deteriorated during the period of his imprisonment. On 23 January 2009 the District Court rejected the applicant’s request, stating that his diseases did not pertain to the list of diseases, as approved by a relevant governmental decree, which precluded the serving of a sentence in the form of imprisonment. On 20 March 2009 the Supreme Court of the Republic of Komi upheld that decision following an appeal by the applicant.

COMPLAINTS The applicant complains under Article 3 of the Convention that he was provided with inadequate medical treatment during his pre-trial detention in 2006. He further complains under this head that during his imprisonment following conviction, at some point he was provided with insulin the storage period of which had expired, and that for some time during his imprisonment he did not receive the necessary dietetic food, which negatively affected his health. He also complains that the authorities’ failure to ensure timely surgery in respect of his eye diseases led to his blindness. Lastly, the applicant complains about the domestic courts’ refusals to allow his release on parole on medical grounds.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Did the applicant receive adequate medical assistance in respect of his diabetes during the period of his imprisonment following conviction between 8 December 2006 and 6 March 2009? The Government are invited to indicate the course of medical treatment, if any, which the applicant underwent in the above connection in each and every penitentiary facility where he was held during the aforementioned period. In particular, was the applicant provided with insulin suitable for him and of proper quality? The Government are invited to comment on the applicant’s allegation corroborated by a writen statement by Mr V., another convicted person, that in July 2008 the applicant was provided with insulin, the storage period of which had expired in March 2008. Was the provision of special diabetic dietetic food essential for the applicant, regard being had to his health problems?

If so, did he receive such food throught the entire period of his imprisonment? Overall, was the medical assistance available to the applicant in respect of his diabetes compatible with Article 3 of the Convention? 2. Did the applicant receive adequate medical assistance in respect of his eyesight problems, in particular his cataract and other eye diseases, during his imprisonment between 8 December 2006 and 6 March 2009? The Government are invited to indicate the course of medical treatment, if any, which the applicant underwent in the above connection in each and every penitentiary facility where he was held during the aforementioned period. 3. Was the medical assistance in respect of the applicant’s sight problems compatible with Article 3 of the Convention?

In particular, is there a causal link between the authorities’ apparent failure to ensure that the applicant undergo surgery in respect of his cataract when imprisoned and his blindness and the futility of any further surgery for his eye diseases established by doctors in 2009 after his release? Did the authorities have adequate facilities to carry out such an operation within the penitentiary system, and, if not, were they under an obligation to place the applicant in a civilian hospital (see, in a somewhat similar context, Akhmetov v. Russia , no. 37463/04, §§ 75-85, 1 April 2010)? What were the reasons for the refusal by the St Petersburg prison hospital ( межобластная больница имени Ф.П.

Гааза г. Санкт-Петербурга ) to admit the applicant for such surgery? 4. The Government are invited to submit a copy of the applicant’s medical file(s) kept in each and every penitentiary facility where he was held between 8 December 2006 and 6 March 2009. The Government are also invited to submit a copy of the correspondence between the authorities of the penitentiary facilities where the applicant was held during the aforementioned period and the St Petersburg prison hospital ( межобластная больница имени Ф.П. Гааза г. Санкт-Петербурга ).