CtEDO 07.02.2012 Auto

FRIMU ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
07.02.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
FRIMU ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A III-A DECIZIE Cererea nr. 45312/11 Ana Maria FRIMU împotriva României și alte 4 cereri (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 7 februarie 2012 într-o Cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ján Šikuta, Ineta Ziemela, Luis López Guerra, Nona Tsotsoria, judecători, și Marialena Tsirli, graffiter adjunct al secțiunii Având în vedere cererile sus-menționate depuse la 19 iulie 2011, După ce ați deliberat, face următoarea decizie: Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu sunt resortisanți români, născuți în 1951, 1950, 1954 și, respectiv, 1948 și reședința în Sfantu Gheorghe și Sancraiu. Recurentele sunt reprezentate în fața Curții de către A. Hărăstașanu, avocată în Brașov. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de recurente, pot fi rezumate după cum urmează. Recurentele s-au retras între 2006 și 2008 după ce au fost graffite de parchete și de tribunale din departamentul Covasna pentru mai mult de 30 de ani. 567/2004 privind personalul auxiliar al Parchetului și al tribunalelor, erau cuprinse între 3 109 lei românești (RON) și 4 785 RON. În conformitate cu legea menționată anterior, cuantumul pensiilor reprezenta în medie 80% din ultimul salariu brut plătit înainte de pensionare. Legea preciza că, în cazul în care pensia calculată pe baza legii nr. 567/2004 a fost mai mare decât pensia calculată în conformitate cu Legea nr. 19/2000 privind sistemul general de pensii, diferența a fost suportată de bugetul de la . Prin Legea nr. 119 din 30 iunie 2010, pentru a asigura echilibrul bugetar în perioade de criză economică, mai multe regimuri speciale de pensii, inclusiv cele ale personalului auxiliar al justiției, au fost abrogate. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi, pensiile au fost recalculate conform criteriilor Legii nr. 19/2000, și anume în funcție de vârsta de pensionare, durata și cuantumul contribuțiilor. Consecința instituirii acestui nou sistem a fost reducerea pensiilor recurentelor cu aproximativ 70 ÎN URMA multor persoane afectate de eliminarea regimurilor speciale de pensii, recurentele au contestat deciziile administrative de stabilire a noilor lor drepturi la pensie. Invocând dispozițiile Constituției și ale Convenției, precum și jurisprudența Curții, acestea au susținut o încălcare disproporționată a dreptului la respectarea bunurilor din cauza scăderii substanțiale și definitive a pensiilor. Prin hotărârile pronunțate între 11 noiembrie 2010 și 7 aprilie 2011, Tribunalul departamental din Covasna a acceptat acțiunile, a anulat noul calcul și a menținut pensiile vechi. Tribunalul a considerat că scăderea reprezenta o interferență în dreptul la respectarea bunurilor care nu erau proporționale cu scopul urmărit, și anume restabilirea echilibrului bugetar, întrucât aceasta era definitivă și că aceasta se referă la mai mult de jumătate din pensie, punând astfel în pericol menținerea unui nivel de trai decent. În plus, instanța a considerat că schimbarea modului de calcul nu putea fi aplicată retroactiv în cazul persoanelor care erau părți la pensie în temeiul legii 567/2004. Comisia pentru pensii a formulat recursuri. Recurentele și-au exprimat și au invocat mai multe hotărâri definitive ale cursurilor de recurs care au dat câștig de cauză persoanelor aflate într-o situație identică cu a lor. 10. Curtea de apel Brașov, pe baza jurisprudenței Curții Constituționale care declarase Legea nr. 119/2010 în conformitate cu dispozițiile constituționale privind proprietatea și neretroactivitatea legilor, a acceptat recursurile și a respins acțiunile prin hotărâri definitive pronunțate între 7 aprilie și 13 mai 2010. 119/2010 la Convenție, Curtea de Apel a menținut că partea contributivă a pensionării a fost menținută, eliminarea privind doar partea necontributivă care a fost finanțată din bugetul la . Subliniind că cuantumul pensiilor, după reducere, era aproape de media pensiilor din sistemul general și, în orice caz, mai mare decât pensia minimă garantată prin legea nr. 118/2010, Comisia concluzionează că reducerea nu a constituit o încălcare disproporționată a dreptului la respectarea bunurilor și că măsura a fost justificată de necesitatea de a restabili echilibrul bugetar și de a refonda sistemul de pensii pe baze echitabile. 12. În cele din urmă, amintindu-se că precedentul nu constituia o sursă de drept, instanța de apel a reieșit la argument întemeiat pe existența unor hotărâri definitive contrare. Dreptul și practica internă pertinente Dispozițiile legale relevante 13. 19/2000 stabilește un sistem general de pensii bazat pe plata contribuțiilor care permit obținerea de puncte. Valoarea pensiei este egală cu suma punctelor dobândite în cursul vieții profesionale, înmulțită cu valoarea punctului la momentul pensionării. 14. Pe lângă regimul general, au fost stabilite mai multe regimuri speciale pentru a acoperi anumite categorii profesionale din sectorul public: militar, polițist, diplomat, magistrați și funcționari ai justiției, parlamentari și funcționari ai Parlamentului și personal din sectorul aviației civile. 15.L 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar al tribunalelor și al Parchetului dispunea ca angajatul cu 25 de ani de serviciu să beneficieze la vârsta legală de pensionare a unei pensii de serviciu care reprezenta 80 % din ultimul salariu brut. Pentru fiecare an suplimentar, era prevăzută o creștere cu 1 % a pensiei, în limita ultimului salariu brut. 16. O parte a pensiei de serviciu a fost plătită de casele de departament de pensii care au calculat această parte în conformitate cu criteriile Legii nr. 19/2000 în funcție de cotizațiile plătite în cursul anilor de serviciu. Diferența dintre suma totală a pensiei de serviciu și suma plătită de casele de marcat a fost suportată integral de bugetul statului. 17. 196/2009 a instituit pentru persoanele care intră sub incidența regimului general al pensiilor garanția pentru o pensie minimă pentru limită de vârstă a cărei valoare a fost stabilită prin Legea nr. 118/2010 - 350 RON. 18. Legea nr. 119 din 30 iunie 2010 a pus capăt regimurilor speciale de pensii. În ceea ce privește motivele, s-a precizat că aceste măsuri sunt necesare pentru menținerea echilibrului bugetar în contextul agravării crizei economice mondiale, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate față de instituțiile financiare internaționale și pentru corectarea inegalităților apărute între regimurile speciale și regimul general 19. Legea arăta că, într-un termen cuprins între 30 de zile și 5 luni, pensiile regimurilor speciale trebuiau recalculate în conformitate cu criteriile prevăzute de Legea nr. 19/2000. Perioada de serviciu a fost asimilată stagiilor de cotizare în sensul Legii nr. 19/2000. Practica judiciară internă relevantă Poziția Curții Constituționale 20. La cererea parlamentarilor, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a părților la proceduri interne, Curtea Constituțională a fost chemată să se pronunțe asupra constituționalității Legii nr. 119/2010 21. Prin hotărârile pronunțate la 25 iunie 2010 și 27 septembrie 2011, Curtea Constituțională a considerat că legea era conformă cu Constituția, cu excepția dispozițiilor privind eliminarea pensiei de serviciu a magistraților. 22. Curtea Constituțională este ima que quei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În ceea ce privește partea suplimentară asigurată de bugetul la Õ , Curtea Constituțională a considerat că aceasta nu constituia un drept dobândit, ci că depindea de existența resurselor financiare și de alegerile economice și sociale ale statului într-o perioadă de criză economică 24. Curtea Constituțională a considerat, de asemenea, că noul mod de calcul nu constituia un caz de aplicare retroactivă a legii, ci o evoluție a sistemului de pensii. În ceea ce privește metoda de calculare a pensionării foștilor militari și polițiști care au rămas mai favorabili, ea a considerat că această diferență era justificată de natura profesiei lor care implica o uzură fizică accentuată și de punerea în pericol a sănătății și a vieții lor. 25. În cele din urmă, în ceea ce privește pensiile magistraților, Curtea Constituțională a considerat că menținerea pensiei de serviciu în întregime era necesară pentru a le asigura un nivel de trai decent și, prin urmare, pentru a menține independența și imparțialitatea justiției. Jurisprudența Curților și a Curților Interne 26. Noul mod de calculare a pensiilor a fost supus mai multor sute de litigii în fața instanțelor interne de către foști funcționari ai ordinii juridice 27. Potrivit informațiilor furnizate de recurente, în 269 de litigii, cursurile de apel ale Timisoara, Pitesti, Brasov, Ploiesti, Galati, Bucuresti și Târgu-Mureș au primit aceste acțiuni prin hotărâri definitive pronunțate în 2011. Pe baza Convenției și a jurisprudenței Curții, aceste cursuri de recurs au considerat că dreptul la pensie al personalului auxiliar al justiției a fost disproporționat din cauza caracterului său definitiv și a amplorii sale, întrucât Ön Õ a prevăzut nici un mecanism de atenuare a efectelor acestei reduceri drastice a veniturilor. Pe de altă parte, cursurile de apel au arătat că eliminarea regimului special și asimilarea acestuia la regimul general nu au condus la o reformare echitabilă a sistemului de pensii, ci la apariția unor noi discriminări, deoarece noul mod de calcul nu ține seama de obligațiile și obligațiile specifice ale personalului auxiliar al justiției. 28. În 35 de litigii, printre care și cele care implică recurentele, cursurile de apel ale Cluj Napoca, Brașov, București, Plouești și Târgu-Mureș au respins același tip de acțiuni, considerând că schimbarea modului de calcul era de competența de a lua în considerare puterea legislativă și că reducerea care a făcut obiectul acesteia nu era disproporționată. Poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție 29. După ce a constatat existența unei jurisprudențe divergente privind aplicarea legii nr. 119/2010, procurorul general și mai multe cursuri de recurs au formulat un recurs în interesul legii și au solicitat Înaltei Curți de Casație a Justiției să pronunțe o decizie prin care a fost asigurată o interpretare și o aplicare unitară a legii. 30. Prin hotărârea din 12 decembrie 2011, Înalta Curte a respins recursul. După ce a observat că aceste divergențe aveau ca sursă diferitele concluzii la care instanțele interne au ajuns în cadrul controlului proporționalității reducerii pensiilor, Comisia a considerat că este imposibil să se impună, prin intermediul unei interpretări general valabile, o practică judiciară unitară în acest domeniu. 31. Comisia a considerat că, din moment ce instanțele interne se bazau pe convenție și pe jurisprudența Curții, acestea trebuiau să aplice, în fiecare caz concret, testul proporționalității prevăzut la art. 1 din Protocolul nr. 1 și să tragă consecințele pe care le presupuneau, și anume, să valideze noua pensie redusă sau să mențină pensia anterioară. GRIFS 32. Invocând articolele 6 și 14 din Convenție, recurentele se plâng de o încălcare a principiului securității juridice din cauza jurisprudenței contradictorii a cursurilor de recurs care au primit acțiuni similare, permițând astfel persoanelor aflate într-o situație identică cu cea a acestora să beneficieze de fostele pensii. 33. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 14 din Convenție susțin că reforma sistemelor de pensii le-a încălcat dreptul la respectarea bunurilor, privându-le de pensia stabilită în momentul pensionării, în timp ce alte categorii sociale, cum ar fi foștii membri ai forțelor de ordine, beneficiază întotdeauna de un mod de calcul mai favorabil. Curtea constată că cererile înregistrate la nr. 45312/11, 45581/11, 45583/11, 45587/11 și 45588/11 sunt similare în ceea ce privește obiecțiunile ridicate și problemele de fond pe care le ridică. Prin urmare, consideră că este adecvat să le alăture în temeiul articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură. Cu privire la obiecțiunile formulate la articolele 6 și 14 din Convenția 35. Recurentele susțin încălcarea articolelor 6 și 14 din convenție din cauza jurisprudenței contradictorii a cursurilor de recurs care ar fi adus atingere principiului securității juridice și ar fi creat o discriminare față de alte persoane aflate într-o situație similară. 36. În stadiul actual al dosarului, Curtea nu consideră că este în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestor obiecțiuni și consideră necesar să le comunice guvernului pârât în conformitate cu art. 54 alineatul (b) din Regulamentul său de procedură. Cu privire la obiecțiunile întemeiate pe art. 1 din Protocolul nr 1, coroborat cu art. 14 din Convenția 37. Recurentele susțin că reducerea pensiilor lor le-a încălcat dreptul la respectarea bunurilor garantate prin art. 1 din Protocolul 1 și a condus la discriminare, contrar articolului 14, în comparație cu alți pensionari care beneficiază întotdeauna de un mod de calcul al pensiilor mai favorabil. 38. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. 39. Drepturile și libertățile recunoscute în (...) Convenția trebuie să fie asigurate, fără deosebire, pe baza sexului, rasei, culorii, limbii, religiei, opiniilor politice sau în orice altă direcție, originii naționale sau sociale, aparținând unei minorități naționale, averii, nașterii sau oricărei alte situații. 40. Curtea amintește că, în cazul în care art. 1 din Protocolul nr 1 garantează plata prestațiilor sociale persoanelor care au plătit contribuții la o casă de asigurări, acesta nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la o pensie de o anumită valoare (a se vedea în special Skorkiewicz c. Polonia (dec.), n 3986/98, 1 iunie 1999, Jankovic c. Croația (dec.), n 4344/98, CEDH 2000-X, Kuna c. Germania , (dec.), n 52449/99, CEDH-2001, Blanco Callejas c. Spania (dec.), n 64100/00, 18 iunie 2002 și Maggio și alții c. Italia, n 46286/09, 52851/08, 53727/08, 54486/08 și 56001/08, § 55, 31 mai 2011). 41. Curtea amintește, de asemenea, că statele părți la convenție au o marjă de apreciere suficientă în ceea ce privește reglementarea politicii lor sociale. La adoptarea legilor pentru a stabili echilibrul între cheltuielile și veniturile de pe teritoriul care implică de obicei o examinare a chestiunilor politice, economice și sociale, Curtea consideră că autoritățile naționale se află, în principiu, mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest scop și respectă alegerile lor, cu excepția cazului în care acestea se dovedesc în mod evident lipsite de o bază rezonabilă ( Jankovic , citată anterior Kuna , citată anterior și Mihaieș și Senteș c. România , (dec.), n 44232/11 și 44605/11, 6 decembrie 2011). 42. În speță, Curtea constată că reforma regimurilor de pensii s-a bazat pe motive obiective avansate în momentul adoptării legii n 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii (a se vedea punctul 18 de mai sus). 43. Comisia observă, de asemenea, că pensia datorată recurentelor în temeiul contribuțiilor plătite în cursul anilor de serviciu nu a fost afectată de reformă și că acestea au pierdut doar complementul de pensie care a fost suportat integral de bugetul statului și care a reprezentat un avantaj de care au beneficiat anterior în calitate de personal auxiliar al justiției. 44. În această privință, Curtea consideră că reducerea pensiilor recurentelor, deși substanțială, constituia o modalitate de integrare a acestor pensii în regimul general de pensii prevăzut de legea nr. 19/2000 pentru a atinge echilibrul bugetar și pentru a corecta diferențele existente între diferitele regimuri. În jurul Curții Constituționale, Curtea consideră că aceste motive nu pot fi considerate excesive sau disproporționate. 45. Curtea ține seama, de asemenea, de faptul că reforma sistemelor de pensii nu a avut niciun efect și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale dobândite în temeiul cotizațiilor plătite în cursul anilor de serviciu. 46. În ceea ce privește diferența de tratament față de alte categorii de pensionari, Curtea reamintește că o distincție este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care aceasta nu prezintă o justificare obiectivă și rezonabilă. 47. În speță, Curtea consideră că faptul că foștii membri ai forțelor de ordine beneficiază întotdeauna de un mod mai favorabil de calculare a pensiilor este, de asemenea, de marja de apreciere a statului. În orice caz, trebuie să se observe că această diferență nu este lipsită de justificare și că Curtea Constituțională a concluzionat că natura profesiei lor constituie motivul acordării anumitor privilegii. 48. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de recurente nu le-au determinat să suporte o sarcină disproporționată și excesivă incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor și nu le-au discriminat în mod nejustificat față de alți pensionari. 49. În consecință, cererile trebuie respinse în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să unească cererile Amâne examinarea spătarului recurentelor întemeiat pe articolele 6 și 14 din Convenție Declară cererile inadmisibile pentru surplus. Marialena Tsirli Josep Casadevall Grefier adjunct Lista cererilor 45312/11 FRIMU v. Romania 45581/11 TIMAR v. Romania 45583/11 TANKO v. Romania 45587/11 MOLNAR v. Romania 45588/11 GHEȚU v. Romania

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă