CtEDO 15.05.2012 Auto

ABALUTA ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
15.05.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
ABALUTA ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cererea nr. 63627/11 Constantin ABĂLUȚIA ȘI altele împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 15 mai 2012 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ján Šikuta, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, judecători, și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 20 iunie 2011, După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamanții, domnul Constantin Abăluța și alți 306 reclamanți ale căror nume sunt disponibile în modulul Curții, sunt resortisanți români, toți militari pensionați. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către domnul I. Olteanu, avocat la București. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții, foștii militari, au beneficiat de o pensie calculată în conformitate cu Legea nr. 164/2001 privind pensiile pentru militari. Pe durata serviciului lor, aceștia plătiseră la bugetul de la Õ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . % din soldul lor în scopul de a beneficia de o pensie suplimentară. Pensia lunară de bază reprezenta aproximativ 60 % din ultimul lor sold și era suportată integral de la bugetul de la . Legea nr. 119 din 30 iunie 2010 a abrogat mai multe regimuri speciale, inclusiv cele ale armatei, în vederea asigurării echilibrului bugetar și a corectării inegalităților dintre diferitele sisteme de pensii. 735/2010, pensiile foștilor militari trebuiau recalculate și integrate în regimul general al pensiilor în termen de cinci luni de la intrarea în vigoare a noii legi. 263/2010 stabilește un nou regim general al pensiilor, aplicabil și militarilor. Pensiile acestora au fost recalculate în funcție de vârsta de pensionare, durata și cuantumul contribuțiilor. Durata serviciului în armată a fost asimilată perioadelor de cotizație în sensul legii. 735/2010, a modificat anumite aspecte tehnice ale calculului pensiilor și a prelungit termenul de introducere a noului regim general. Reclamanții susțin că introducerea acestui nou sistem a condus la o scădere a pensiilor lor. Între timp, mai mulți foști foști militari, printre care și o parte a reclamanților, au solicitat în fața instanțelor interne din jurisdicția administrativă anularea deciziei guvernului nr. 735/2010 și menținerea fostului mod de calcul al pensiilor lor. În urma abrogării deciziei menționate anterior, instanțele interne, ale căror instanțe de apel din Cluj și București au respins sau au declarat inadmisibil aceste acțiuni. GRIEF 10. Invocând art. 1 din Protocolul nr 1 și art. 14 din Convenție, reclamanții susțin că reforma sistemelor de pensii le-a încălcat dreptul de a-și respecta bunurile, privându-le de pensia stabilită în momentul pensionării, în timp ce alte categorii sociale, cum ar fi foștii magistrați, continuă să beneficieze de un mod de calcul mai avantajos. Reclamanții susțin, de asemenea, că, din cauza modificărilor legislative ale acestora, nu au dispus de o cale de atac internă eficientă care să le permită să se plângă de situația în litigiu și să solicite redresarea. 12. Curtea nu consideră că este necesar să se pronunțe asupra existenței în dreptul intern a unei căi de atac efective și asupra obligației pentru reclamanții de a-și exercita acțiunea, în cazul în care: în orice caz, cererea este inadmisibilă din motivele expuse mai jos. 13. Curtea reamintește că, în cazul în care art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestațiilor sociale persoanelor care au plătit contribuții la o casă de asigurare, nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la o pensie de o anumită valoare (a se vedea în special Skorkiewicz c. Polonia (dec.), n 3986/98, 1 iunie 1999, Jankovic c. Croația (dec.), n 4344/98, CEDO 2000-X, Kuna c. Germania, (dec.), n 52449/99, CEDH-2001; Blanco Callejas c. Spania (dec.), n 64100/00, 18 iunie 2002, și Maggio și alții c. Italia, n 46286/09, 52851/08, 53727/08, 54486/08 și 56001/08, § 55, 31 mai 2011). 14. Curtea amintește, de asemenea, că statele părți la convenție au o marjă de apreciere suficient de mare, atunci când La adoptarea legilor pentru a stabili echilibrul între cheltuielile și veniturile de pe teritoriul care implică în mod normal examinarea problemelor politice, economice și sociale, Curtea consideră că autoritățile naționale se află, în principiu, mai bine plasate pentru a stabili mijloacele cele mai adecvate pentru a atinge acest scop și respectă alegerile lor, cu excepția cazului în care acestea se dovedesc în mod evident lipsite de o bază rezonabilă ( Mihail și Senteș c. România (dec.), nr. 44232/11 și 44605/11, 6 decembrie 2011). 15. În speță, Curtea constată că reforma sistemelor de pensii s-a bazat pe motive obiective, și anume contextul economic și dorința de a corecta inegalitățile dintre diferitele regimuri (punctul 4 de mai sus). 16. În această privință, Curtea constată că presupusa reducere a pensiilor reclamanților constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 și consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate excesive sau disproporționate. 17. Curtea ține seama, de asemenea, de faptul că reforma nu a avut efect. Prin urmare, în conformitate cu plățile efectuate în timpul serviciului lor, întreprinderile nu au pierdut pensia care le-a fost datorată, ci numai o parte din pensie care a fost suportată integral de bugetul lanului și care a reprezentat un avantaj de care au beneficiat anterior ca urmare a naturii profesiei lor (a se vedea mutatis mutandis Frimu și alte c. România (dec.), nr. 45312/11, 7 februarie 2012). 18. În ceea ce privește diferența de tratament față de alte categorii de pensionari, Curtea amintește că o distincție este discriminatorie în sensul articolului 14 din convenție dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă. 19. În speță, Curtea consideră că faptul că alte categorii sociale continuă să beneficieze de un mod de calcul al pensiilor mai avantajos ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului. 20. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de către inculpați nu au făcut ca aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor și nu le-au făcut să sufere o discriminare nejustificată în raport cu situația altor pensionari. 21. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Marialena Tsirli Josep Casadevall Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă