CtEDO 13.01.2009 Auto

CLIVET c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
13.01.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CLIVET c. ROUMANIE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 13723/04 prezentată de Ștefan CLIVET împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 13 ianuarie 2009 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Biersan, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Luis López Guerra, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 16 decembrie 2003, având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentului, dl Ștefan Clivets, este un resortisant român, născut în 1948 și rezident în Sibiu. Guvernul român ( Razvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe, agent al guvernului român pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Circumstanțele speciei Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează: Recurentul, fostul militar, a inițiat o acțiune de plată a drepturilor de pensie. Acțiunea a fost îndreptată împotriva Ministerului Apărării, care era fostul angajator al reclamantului și împotriva Ministerului de Finanțe. printr-o hotărâre din 11 februarie 2002, pronunțată de Curtea de Apel din Alba Iulia, acțiunea reclamantului a fost primită și tribunalele au dispus în comun Ministerului Apărării și Ministerului Finanțelor să plătească reclamantului o sumă în valoare de 80 996 410 foști lei români (ROL). Prin hotărârea din 16 septembrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a acceptat recursul extraordinar în anulare formulat de procurorul general și a anulat hotărârea din 11 februarie 2002, prin care a respins apoi acțiunea reclamantului. Dreptul și practica internă relevantă Cea mai mare parte a dreptului intern relevant este descrisă în Hotărârea Brumarescu c. România, [GC], n 28342/95, § 32-33 CEDO 1999-VII, Masinexport Import Industrial Group SA c. România, 22687/03, 1 decembrie 2005, § 22 și Driha c. România, n 29556/02, § 10-17, 21 februarie 2008. În temeiul articolului 6 alineatul (1) din convenție, reclamantul invocă o încălcare a dreptului la securitate a rapoartelor juridice și a dreptului la un proces echitabil din cauza contestației hotărârii definitive pronunțate în favoarea sa, în urma recursului extraordinar în anulare introdus de procurorul general. Reclamantul se plânge de încălcarea dreptului său la respectarea bunurilor sale, garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, având în vedere că, în urma recursului extraordinar în anulare formulat de procurorul general și primit de Curtea Supremă de Justiție, acesta a fost privat de creanța sa pe care o deține în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive. (3) În cele din urmă, acesta invocă încălcarea articolului 14 din Convenție care se plânge de discriminare față de alte persoane aflate în situația sa, care au primit compensațiile pentru pensie, pe același temei juridic ca cel invocat de acesta. Declar că guvernul român oferă domnului Ștefan Cliveț, titlul grațios, suma de 1 250 EUR și să îi restituie eventualele sume percepute ca urmare a executării hotărârii Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2003, în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea sus-menționată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în lei românești la rata aplicabilă la data plății și fără nicio taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În lipsa decontării în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Guvernul se angajează să renunțe la orice pretenție împotriva reclamantului cu privire la faptele care stau la baza cererii respective, inclusiv la executarea hotărârii din 16 septembrie 2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție sau a oricărei alte hotărâri care îl condamnă pe reclamant să ramburseze suma în cauză. La 10 noiembrie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamantă: Eu, Ștefan Cliveț, observ că guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1 250 EUR și să-mi restituie eventualele sume percepute ca urmare a executării hotărârii Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2003, în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea sus-menționată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în lei românești la rata aplicabilă la data plății și fără nicio taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. De asemenea, observ că guvernul român se angajează să renunțe la orice pretenție cu privire la faptele care au stat la baza cererii, inclusiv la executarea hotărârii din 16 septembrie 2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție sau a oricărei alte hotărâri prin care se dispune rambursarea sumei în litigiu. Accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] Prin urmare, cauza rolului trebuie eliminată. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Santiago Quesada Josep Casadevall Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă