Secțiunea a treia Cerere nr. 4 1180/04 prezentată de Teodor MARTIN împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 12 februarie 2008, într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Corneliu Biersan, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemel, Luis López Guerra, judecători și Santiago Quesada grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 27 septembrie 2004, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei. După ce a făcut acest lucru, face următoarea decizie în cunoștință de cauză. Reclamantul, dl Teodor Martin, este un cetățean român, născut în 1953 și rezident în Sibiu. Guvernul român (atît a fost reprezentat de agentul său, dl R.-H. Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 19 martie 2002, recurentul, militar pensionat, sesizează tribunalul din Sibé cu privire la o acțiune împotriva Ministerului Apărării Naționale ( 105 lei românești. La o dată nespecificată, reclamantul a primit suma în cauză. În 2003, procurorul general al României a introdus o acțiune în anularea în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe motiv că instanța de apel din Alba Iulia nu a făcut o aplicare corectă a dreptului. Prin hotărârea din 12 mai 2004, Înalta Curte a acordat dreptul la acțiune în anulare și l-a condamnat pe reclamant să restituie suma percepută în temeiul hotărârii din 28 octombrie 2002. GRIEFS Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plângea de respingerea acțiunii sale în urma acțiunii în anulare și de faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu ar fi independentă sau imparțială. Invocând în esență art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, acesta a susținut o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor, din cauza obligației de a restitui suma percepută în temeiul unei decizii definitive. 12 la Convenție, el a considerat că a fost victima unei discriminări față de alte persoane care, aflate într-o situație identică, nu au fost obligate să restituie sumele percepute, în măsura în care procurorul general nu a introdus o acțiune în anulare împotriva deciziilor care le erau favorabile. Curtea a primit de la guvern următoarea declarație Eu subsemnatul, Razvan-Horatiu RADU, Agent al guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declară că guvernul român oferă domnului Teodor Martin, titlul grațios, suma de 1 250 EUR (mii de mii de euro). O sută cincizeci de euro) și să îi restituie sumele percepute ca urmare a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție din 12 mai 2004 în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste sume vor acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și vor fi plătite fără orice impozit aplicabil. Sumele în euro vor fi convertite în noi lei românești la rata aplicabilă la data plății. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu articolul § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În lipsa unui regulament în termenul menționat, instanța competentă trebuie să plătească, de la data expirării acestuia și până la data decontării efective a sumelor în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta o soluționare definitivă a cauzei. În acest caz, instanța se angajează să renunțe la orice pretenție împotriva reclamantului cu privire la faptele care au stat la originea cererii menționate anterior, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție din 12 mai 2004 sau a oricărei alte decizii prin care se condamnă reclamantul să ramburseze suma în litigiu. Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă, subsemnatul Teodor MARTIN, notă că guvernul român este gata să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1 250 de euro (mii de mii două sute cincizeci de euro) și să-mi restituie sumele percepute ca urmare a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție din 12 mai 2004 în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei având ca origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste sume vor acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și se vor referi la orice impozit aplicabil. Sumele în euro vor fi convertite în noi lei românești la rata aplicabilă la data plății. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. De asemenea, observ că guvernul român este dispus să renunțe la orice pretenție cu privire la faptele care au stat la originea cererii, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Casație și Justiție din 12 mai 2004 sau a oricărei alte decizii prin care se dispune rambursarea sumei în litigiu. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, așa cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine al Convenției]. este de acord să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din Convenție și să se șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Santiago Quesada Josep Casadevall Prezidențial
Requête n
o
41180/04
présentée par Teodor MARTIN
contre la Roumanie
La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 12 février 2008, en une chambre composée de
:
Josep Casadevall,
président,
Corneliu Bîrsan,
Boštjan M. Zupančič,
Alvina Gyulumyan,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Luis López Guerra,
juges,
et de Santiago Quesada
,
greffier de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 27 septembre 2004,
Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire.
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Teodor Martin, est un ressortissant roumain, né en 1953 et résidant à Sibiu. Le gouvernement roumain («
le Gouvernement
») est représenté par son agent, M. R.-H. Radu, du ministère des Affaires étrangères.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Le 19 mars 2002, le requérant, militaire à la retraite, saisit le
tribunal
départemental de Sibiu d’une action contre le ministère de la
Défense Nationale («
le ministère
»), afin de se voir rembourser l’impôt retenu sur une indemnité de départ à la retraite. Par un arrêt définitif du 28
octobre
2002, la cour d’appel d’Alba Iulia accueillit l’action et condamna le ministère à lui verser 61
198
105 lei roumains. A une date non précisée, le requérant perçut la somme en cause.
En 2003, le procureur général de la Roumanie introduisit un recours en
annulation devant la Haute Cour de cassation et de justice, au motif que la cour d’appel d’Alba Iulia n’avait pas fait une application correcte du droit. Par un arrêt du 12 mai 2004, la Haute Cour fit droit au recours en annulation et condamna le requérant à restituer la somme perçue en vertu de l’arrêt du 28 octobre 2002.
1.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait du rejet de son action à la suite du recours en annulation et de ce que la Haute
Cour de cassation et de justice ne serait pas indépendante ni impartiale.
2.
Invoquant en substance l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention, il alléguait une atteinte à son droit au respect des biens, en raison de l’obligation de restituer la somme perçue en vertu d’une décision définitive.
3.
Sous l’angle des articles 14 de la Convention et 1 du Protocole n
o
12 à la Convention, il estimait avoir été victime d’une discrimination par rapport à d’autres personnes qui, se trouvant dans une situation identique, n’ont pas été obligées de restituer les sommes perçues, dans la mesure où le procureur général n’avait pas introduit de recours en annulation contre les décisions qui leur étaient favorables.
La Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je soussigné, Răzvan-Horațiu RADU, Agent du gouvernement roumain devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, déclare que le gouvernement roumain offre de verser à M. Teodor Martin,
à
titre gracieux, la somme de 1
250 euros (mille
deux
cent cinquante euros) et de lui restituer les sommes perçues à la suite de l’arrêt de la Haute Cour de cassation et de justice du 12 mai 2004 en vue d’un
règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Ces sommes couvriront tout préjudice matériel et moral, ainsi que les frais et dépens, et s’entendent hors tout impôt éventuellement applicable. Les sommes en
euros seront converties en nouveaux lei roumains au taux applicable à la date du paiement. Ces sommes seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article
37
1.de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif des sommes en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
Le Gouvernement s’engage à renoncer à toute prétention à l’encontre du requérant à propos des faits à l’origine de ladite requête, y compris à l’exécution forcée de l’arrêt de la Haute Cour de cassation et de justice du 12 mai 2004 ou de toute autre décision condamnant le
requérant à rembourser la somme litigieuse.
»
La Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante
:
«
Je soussigné, Teodor MARTIN, note que le gouvernement roumain est prêt à me verser, à titre gracieux, la somme de 1
250 euros (mille deux cent cinquante euros) et à me restituer les sommes perçues à la suite de l’arrêt de la Haute Cour de cassation et de justice du 12 mai 2004 en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Ces sommes couvriront tout préjudice matériel et moral, ainsi que les frais et dépens, et s’entendent hors tout impôt éventuellement applicable. Les sommes en
euros seront converties en nouveau lei roumains au taux applicable à la date du paiement. Ces sommes seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif des sommes en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
Je note également que le gouvernement roumain s’engage à renoncer à toute prétention à propos des faits à l’origine de la requête, y compris à l’exécution forcée de l’arrêt de la Haute Cour de cassation et de justice du 12 mai 2004 ou de toute autre décision ordonnant le remboursement de la somme litigieuse.
J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Roumanie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1
in fine
de la Convention). En conséquence, il
convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Santiago Quesada
Josep Casadevall
Greffier
Président