- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 mai 2024
- Stat pârât
- HUN
- Articole
- Articolul 37
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
C.A. ZRT. și alții împotriva Ungariei
Traducere în română Auto
PRIMEA SECȚIUNE CAUZĂ A C.A. ZRT. ȘI ALȚII v. HUNGARY Applications nos. 11599/14 și 4 altele – a se vedea lista adăugată) HOTĂRÂREA Just satisfaction Strasburg 16 mai 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul C.A. Zrt. și alții v. Ungaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Faris Vehabović, președinte Carlo Ranzoni Erik Wennerström , judecători și Liv Tigerstedt , grefierul adjunct al secțiunii, având deliberat în privat la 9 aprilie 2024, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut în cinci cereri (n. 11599/14, 11602/14, 31185/14, 11100/15 și 29258/16) împotriva Ungariei depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”), de către reclamanții enumerați în tabelul adăugat la datele indicate în acest articol.
În hotărârile din 1 septembrie și, respectiv, 13 octombrie 2020 („hotărârile principale”), Curtea a susținut că reclamanții au fost privați de posesiuni lor, în special de drepturile lor uzufre pe diverse parcele de terenuri arabile, în încălcarea cerințelor de proporționalitate și că, în consecință, au existat încălcări ale articolului 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea C.A. Zrt. și T.R. c. Ungaria (merit) [Comitet], nos. 11599/14 și 11602/14, 1 septembrie 2020; Agro-Pacht Kft. c. Ungaria (merit) [Comitet], nr. 31185/14, 13 octombrie 2020; Szajki Mezőgazdasági Zrt. c. Ungaria (merit) [Comitet], nr. 11100/15, 13 octombrie 2020; și Kothencz v. Ungaria (merit) [Comitet], nr. 29258/16, 13 octombrie 2020). În temeiul articolului 41 din Convenție, reclamanții au solicitat prejudiciu material și nepecuniare, precum și costuri și cheltuieli.
Cu toate acestea, întrucât întrebarea de aplicare a articolului 41 din Convenție nu era pregătită pentru hotărâre, Curtea a rezervat-o în ansamblu și a invitat Guvernul și reclamanții să prezinte, în termen de șase luni, observațiile lor scrise cu privire la această chestiune și, în special, să notifice Curții orice acord pe care le-ar putea ajunge. Părțile nu au ajuns la un acord cu privire la satisfacția justă în termenul alocat pentru acest scop. Reclamanții și Guvernul au depus fiecare observații, care au fost transmise celelalte părți pentru observații. La 3 octombrie 2022 societatea reclamantă Agro-Pacht Kft. (denumită în continuare nr. 31185/14) a notificat Curții retragerea oricăror cereri de satisfacție, deoarece părțile au ajuns la o soluționare a daunelor, precum și a costurilor și cheltuielilor.
HOTĂRÂREA DE DECLARAȚII Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o hotărâre unică. ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEIII art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înălțimei Parte contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” Agro-Pacht Kft. (denumită în continuare nr. 31185/14) Curtea constată că societatea reclamantă și-a retras cererile pentru satisfacție echitabilă în urma unei soluții cu Guvernul (a se vedea punctul 5 de mai sus). Prin urmare, Curtea concluzionează că societatea reclamantă poate fi considerată că nu mai dorește să urmărească cererea.
Prin urmare, această cerere ar trebui să fie eliminată din lista de cauze a Curții în temeiul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. Restul reclamanților prejudiciu material (a) Prezenta decizie a părților (i) Reclamanții (α) C.A. Zrt. (depunerea nr. 11599/14) În observațiile sale din 11 martie 2021, societatea reclamantă a solicitat prejudiciu material în valoare de 362.531.941 forinturi maghiare (HUF) (aproximativ 1 000 000 de euro (EUR)) pentru anii 2014-2020.000 de HUF și o pierdere suplimentară de HUF 1.234.000 de HUF (1.434.000 de EUR) pentru profiturile efectuate între 2020 și 2030, astfel cum este stabilit de un raport de evaluare a experților, împreună cu interesele acumulate în valoarea de HUF 29.550.342 (81.500 EUR).
Acesta a susținut că a avut și ar fi încurcat astfel de daune din cauza încheierii prematuri a drepturilor sale usufruct pe diferite parcele de terenuri arabile de la un total de 272,3 hectare. Cifrele se bazează pe valoarea statutară a terenurilor arabile expropriate. (β) T.R. (denumită în continuare nr. 11602/14) 10. În observațiile sale din 29 aprilie 2021, reclamantul a solicitat HUF 31 173 630 (97 700 EUR) în ceea ce privește prejudiciu material pe care le-a suportat datorită încheierii premature a drepturilor sale uzufre pe două parcele distincte de teren arabil de 13 hectare. Calculele s-au bazat pe valoarea drepturilor, precum și pe pierderea profitului viitor (de exemplu, pierderea profitului estimat al producției și pierderea accesului la „schema de plată a suprafeței individuale” a politicii agricole comune ale Uniunii Europene, printre altele).
11. Societatea reclamantă a solicitat un total de 395.080 EUR în ceea ce privește prejudiciu material pe care le-a suportat datorită încheierii anticipate a drepturilor sale usufruct pe diferite parcele de teren arabil (150 hectare). În observațiile sale, conform unui raport de evaluare elaborat de un auditor expert, această cifră a reprezentat pierderea profiturilor viitoare care se așteaptă în mod rezonabil în temeiul drepturilor usufruct, dar pentru măsura impugnată. În special, calculele s-au bazat pe performanța istorică a societății reclamante în anii între 2010-2014. Media profiturilor obținute în cursul acestor ani de referință s-a proiectat pe un hectar de terenuri arabile utilizate, iar cifra rezultată a fost înmulțită cu numărul de hectare în cauză pentru durata contractelor (10 ani).
În observațiile sale din 24 iunie 2022, reclamantul a solicitat o sumă de HUF 31,781,250 (89,000 EUR) pentru daunele suferite care au corespuns pierderii veniturilor sale pentru o perioadă de 6 ani și 3 luni numărate de la încheierea drepturilor sale usufrut în registrul terestrelor, în ceea ce privește 56 hectare. (ii) Guvernul 13. În observațiile făcute în diferite date în cadrul procedurii principale, Guvernul a respins cererile de satisfacție ale reclamanților fără a prezenta alternative la calculele prezentate de solicitanți. 14. În observațiile ulterioare prezentate la 27 ianuarie 2022, după adoptarea hotărârii principale, Guvernul a susținut o opoziție de a nu fi fost epuizată că, la 22 decembrie 2021, a fost introdus un nou remediu intern – o poziție necompartită de solicitanți care susțin că noul remediu este ineficient.
Cu toate acestea, Guvernul nu a prezentat observații cu privire la satisfacție echitabilă în temeiul articolului 41 din Convenție. (b) Evaluarea Curții 15. La început, Curtea reiterează că, în conformitate cu art. 55 din Regulamentul Curții, orice motiv de inadmisibilitate trebuie invocat de partea contractantă, în măsura în care natura obiecției și circumstanțele le permit, în observațiile sale scrise sau orale privind admisibilitatea cererii (a se vedea N.C. c. Italia [GC], nr. 24952/94, § 44, CEDO 2002 X). 16. Curtea constată că, în cazul în cauză, guvernul a formulat o obiecție cu privire la neepuizarea recourslor interne ulterior la adoptarea hotărârii principale.
17. Curtea reiterează că, în cazul în care victimele, după ce au epuizat în zadar căile de recurs interne înainte de a se plânge la Curte de o încălcare a drepturilor lor, au fost obligate să facă acest lucru o a doua dată înainte de a fi în măsură să obțină de la Curte satisfacție echitabilă, lungimea totală a procedurii instituite de Convenție nu ar fi în concordanță cu ideile privind protecția efectivă a drepturilor omului. O astfel de cerință ar duce la o situație incompatibilă cu obiectivul și obiectul Convenției (a se vedea, de exemplu, Wilde, Ooms și Versyp c. Belgia (art. 50), 10 martie 1972, § amendă, Serie A nr. 14, și Koprivica c. Muntenegru (justă satisfacție), nr. 41158/09, § 14, 23 iunie 2015). 18. Rezultă că, în stadiul actual al procedurii în aceste cereri, guvernul nu poate să se bazeze pe o epuizare a căilor de recurs interne.
19. Curtea reiterează, de asemenea, că o hotărâre în care constată încălcarea Convenției sau a Protocolelor sale impune statului contestat o obligație juridică de a pune capăt încălcării și de a face reparații pentru consecințele sale, astfel încât să restabilească, în măsura posibilă, situația existentă înainte de încălcare. În cazul în care legislația națională nu permite repararea sau nu permite decât repararea parțială, art. 41 din Convenția permite Curtea să își permită părții vătămate, astfel cum pare a fi adecvată (a se vedea Akhverdiyev v. Azerbaidjan (justă satisfacție), nr. 76254/11, § 25, 21 martie 2019, și Maharramov v. Azerbaidjan (just satisfacție), nr. 5046/07, § 12, 9 mai 2019). 20. În plus, trebuie să existe o legătură cauzală clară între daunele solicitate de către solicitanți și încălcarea Convenției.
În cazurile adecvate, acest lucru poate include compensarea în ceea ce privește pierderea de venituri (a se vedea, printre altele, Barberà, Messegué și Jabardo c. Spania (art. 50), 13 iunie 1994, § 16-20, Serie A nr. 285‐C). 21. Curtea reiterează, de asemenea, că obiectivele legitime ale „interesului public”, cum ar fi cele urmărite în măsurile de reformă economică sau de măsuri destinate atingerii unei mai mari justiții sociale, pot solicita mai puțin de rambursare a valorii pieței complete (a se vedea Cauchi c. Malta , nr. 14013/19, § 103, 25 martie 2021). 22. În hotărârile principale, Curtea a susținut că pronunțarea măsurii impugate a constituit un obiectiv legitim, însă, având în vedere perioada scurtă de tranziție, lipsa unui sistem compensatoriu și importanța pe care drepturile de leasing utilizate au avut-o pentru reclamanții, Curtea a considerat că măsura este disproporționată.
23. Curtea constată că guvernul nu a prezentat nici o metodă de calcul alternativă, în opinia celor care au solicitat reclamanții. Din partea lor, reclamanții au prezentat argumente detaliate și, în cererile nr. 11599/14 și 11100/15, de asemenea, rapoarte de evaluare de experți. 24. Cu toate acestea, în ciuda calculelor reclamantului, Curtea constată că potențiale modificări ale mediului de reglementare ar trebui luate în considerare în calculul pierderii profiturilor (a se vedea Könyv-Tár Kft. și alții c. Ungaria (justă satisfacție), nr. 21623/13, § 33, 5 octombrie 2021). În principalele hotărâri, Curtea nu a susținut că reclamanții aveau o așteptare legitimă a unui mediu de reglementare nemodificat.
În schimb, a susținut că există o tendință clară, preconizând posibilitatea punerii în aplicare a unei reglementări restrictive suplimentare a drepturilor usufruct cu beneficiarii străini. Cu toate acestea, aceste riscuri de reglementare nu au fost asumate de evaluarea reclamanților – sau a experților implicați – la calcularea daunelor pecuniare. Prin urmare, Curtea consideră că circumstanțele prezentelor cauze nu se acordă o evaluare precisă a daunelor pecuniare, deoarece acest tip de daune implică multe factori nesiguri – cum ar fi riscurile de reglementare neprevăzute de raportul de evaluare prezentat de societatea reclamantă (ibid.). 25. Fără a specula profiturile pe care le-ar fi obținut reclamanții în cazul în care încălcarea Convenției nu ar fi avut loc și în cazul în care ar fi putut continua operațiunile lor normale, Curtea observă totuși că societățile reclamante au suferit o pierdere reală a oportunităților.
26. Având în vedere elementele de mai sus, Curtea consideră oportună atribuirea sumelor forfetare, care includ orice interese acumulate, în compensarea pierderilor rezultate din încălcarea constatată. Consideră rezonabil atribuirea unei sume agregate de: – 410.000 EUR la C.A. Zrt. (depunerea nr. 11599/14); – 18,500 EUR la T.R. (depunerea nr. 11602/14); – 155.000 EUR către Szajki Mezőgazdasági Zrt. (depunerea nr. 11100/15), – 54 000 EUR către dl Kotencz (depunerea nr. 29258/16). Reclamanții C.A. Zrt. (depunerea nr. 11599/14), T.R. (depunerea nr. 11602/14) și Szajki Mezőgazdasági Zrt. (depunerea nr. 11100/15) fiecare a solicitat 10 000 de euro ca prejudiciu moral. Dl Kotencz (depunerea nr. 29258/16) nu a formulat reclamații separate în temeiul acestui șef.
28. Guvernul nu a formulat comentarii cu privire la aceste afirmații. 29. Hotărând în mod echitabil, Curtea aprobă fiecăruia dintre reclamanții C.A. Zrt. (depunerea nr. 11599/14), T.R. (depunerea nr. 11602/14) și Szajki Mezőgazdasági Zrt. (depunerea nr. 11100/15) suma de 5.000 EUR sub acest cap. Deoarece dl Kothencz (depunerea nr. 29258/16) nu a formulat nicio cerere specifică pentru prejudiciu moral, Curtea nu atribuie în acest sens. Costuri și cheltuieli 30. Societatea reclamantă C.A. Zrt. (depunerea nr. 11599/14) a solicitat 8,400 EUR plus TVA pentru taxele juridice (42 ore facturate la 200 EUR plus TVA) precum și HUF 508.000 HUF ca taxe de expert. 31. Reclamantul T.R. (depunerea nr. 11602/14) a solicitat 8,400 EUR plus TVA pentru taxele juridice (de 42 ore facturate la 200 EUR plus TVA).
32. Societatea reclamantă Szajki Mezőgazdasági Zrt. (depunerea nr. 11100/15) a solicitat 10,845 EUR plus TVA (68,4 ore legale și 11,7 ore de muncă paraleală, facturate la 150 EUR și, respectiv, 50 EUR). 33. Dl Kohencz (depunerea nr. 29258/16) nu a formulat reclamații separate în temeiul acestui cap. 34. Guvernul nu a formulat comentarii cu privire la aceste afirmații. 35. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și sunt rezonabile în ceea ce privește cuantitatea acestora. Respectând documentele prezentate de părți și criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea fiecăruia dintre reclamante C.A.
Zrt. (depunerea nr. 11599/14), T.R. (depunerea nr. 11602/14) și Szajki Mezőgazdasági Zrt. (depunerea nr. 11100/15) suma de 5000 EUR pentru a acoperi toate costurile și cheltuielile suportate. aderarea cererilor; hotărăște să greveze cererea nr. 31185/14 din lista cazurilor în temeiul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție; deține (a) că statul contestat trebuie să plătească reclamanților rămasi, în termen de trei luni, sumele prevăzute în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare: (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele acordate la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție.
Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 16 mai 2024, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Liv Tigerstedt Faris Vehabović Președintele Registrului Adjunct APPENDIX Lista cazurilor și premiile de just satisfacție Nr. cerere nr. Locată pe numele cazului Denumirea reclamantului An de naștere / înregistrare Naționalitate Reprezentat de Sumele acordate pentru prejudiciu material și non-pecuniare și costurile și cheltuielile pe aplicație (în euro) [1] 11599/14 04/02/2014 C.A. Zrt. c. Ungaria C.A. Zrt. 2005 Ungaria Daniel András KARSAI 410.000 EUR (4 sute zece mii de euro) pentru prejudiciu material 5000 EUR (cincă mii de euro) pentru prejudiciu moral 5000 EUR (cincă mii de euro) pentru costuri și cheltuieli 11602/14 31/01/2014 T.R.
v. Ungaria T.R. 1978 Dariel András KARSAI EUR 18,500 (opt mii cinci sute de euro) pentru prejudiciu material EUR 5.000 (cincă mii de euro) pentru prejudiciu moral EUR 5.000 (cincă mii de euro) pentru costuri și cheltuieli 31185/14 23/04/2014 Agro-Pacht Kft. v. Ungaria Agro-Pacht Kft. 1999 Ungaria Stefan HUBER N/A 11100/15 27/02/2015 Szajki Mezőgazdasági Zrt. v. Ungaria Szajki Mezőgazdasági Zrt. 1999 Ungary András CECH 155.000 EUR (o sută cinci mii de euro) pentru prejudiciu material 5000 EUR (cincă mii de euro) pentru prejudiciu moral 5000 EUR (cincă mii de euro) pentru costuri și cheltuieli 29258/16 05/05/2016 Kotencz v. Ungaria Kotencz 1944 Ungary László JOVÁN 54.000 EUR (cincăzeci patru mii euro) pentru prejudiciu material [1] În plus, orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.
FIRST SECTION
CASE OF C.A. ZRT. AND OTHERS v. HUNGARY ( Applications nos. 11599/14 and 4 others – see appended list) JUDGMENT ( Just satisfaction ) STRASBOURG 16 May 2024 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of C.A. Zrt. and Others v. Hungary, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Committee composed of: Faris Vehabović, President , Carlo Ranzoni , Erik Wennerström , judges , and Liv Tigerstedt, Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 9 April 2024, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE 1 . The case originated in five applications (nos. 11599/14, 11602/14, 31185/14, 11100/15 and 29258/16) against Hungary lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”), by the applicants listed in the appended table on the dates specified therein.
In judgments delivered on 1 September and 13 October 2020 respectively (“the principal judgments”), the Court held that the applicants had been deprived of their possessions, specifically their usufruct rights on various plots of arable land, in breach of the requirement of proportionality and that, consequently, there had been violations of Article 1 of Protocol No. 1 (see C.A. Zrt. and T.R. v. Hungary (merits) [Committee], nos. 11599/14 and 11602/14, 1 September 2020; Agro-Pacht Kft. v. Hungary (merits) [Committee], no. 31185/14, 13 October 2020; Szajki Mezőgazdasági Zrt. v. Hungary (merits) [Committee], no. 11100/15, 13 October 2020; and Kothencz v. Hungary (merits) [Committee], no. 29258/16, 13 October 2020).
Under Article 41 of the Convention, the applicants claimed pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses. However, since the question of the application of Article 41 of the Convention was not ready for decision, the Court reserved it in whole and invited the Government and the applicants to submit, within six months, their written observations on that issue and, in particular, to notify the Court of any agreement they might reach.
The parties did not reach an agreement on just satisfaction within the time allocated for that purpose. The applicants and the Government each filed observations, which were transmitted to the other party for comments.
On 3 October 2022 the applicant company Agro-Pacht Kft. (application no. 31185/14) notified the Court of its withdrawal of any just satisfaction claims, since the parties had reached a settlement covering damages as well as costs and expenses. THE LAW
JOINDER OF THE APPLICATIONS
6. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.
ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
7. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.” Agro-Pacht Kft. (application no. 31185/14)
The Court notes that the applicant company has withdrawn its claims for just satisfaction following a settlement with the Government (see paragraph 5 above). Therefore, the Court concludes that the applicant company may be regarded as no longer wishing to pursue the application. This application should therefore be struck out of the Court’s list of cases pursuant to Article 37 § 1 (a) of the Convention. The remaining applicants Pecuniary damage (a) The parties’ submissions (i) The applicants (α) C.A. Zrt. (application no. 11599/14)
In its observations of 11 March 2021, the applicant company claimed pecuniary damage in the amount of 362,531,941 Hungarian forints (HUF) (approximately 1,000,000 euros (EUR)) for the years 2014 to 2020, and an additional HUF 520,000,000 (EUR 1,434,000) as loss of profit incurred 2020 to 2030 as established by an expert valuation report, together with accrued interests in the amount of HUF 29,550,342 (EUR 81,500). It argued that it had incurred and would incur such damage because of the premature termination of its usufruct rights on various plots of arable land amounting to altogether 272.3 hectares. The figures were based on the statutory value of expropriated arable land. (β) T.R. (application no. 11602/14)
In his observations of 29 April 2021, the applicant claimed HUF 31,173,630 (EUR 97,700) in respect of pecuniary damage which he had incurred because of the premature termination of his usufruct rights on two distinct plots of arable land amounting to 13 hectares. The calculations were based on the value of the rights as well as on the loss of future profit (e.g., loss of estimated production profit, and the loss of access to the “single area payment scheme” of the European Union’s Common Agricultural Policy, among others). He further claimed accrued interests amounting to HUF 2,588,139 (EUR 8,000). (γ) Szajki Mezőgazdasági Zrt. (application no. 11100/15)
The applicant company claimed a total of EUR 395,080 in respect of pecuniary damage which it had incurred because of the early termination of its usufruct rights on various plots of arable land (150 hectares). In its submissions, as per a valuation report prepared by an expert auditor, this figure represented the loss of future profits reasonably expected under the usufruct rights but for the impugned measure. In particular, the calculations were based on the applicant company’s historical performance in the years between 2010-2014. The average of profits reached during these reference years were projected on one hectare of utilised arable land, and the resultant figure was multiplied by the number of hectares concerned for the duration of the contracts (10 years). (δ) Mr Kothencz (application no. 29258/16)
In his observations dated 24 June 2022, the applicant claimed a sum of HUF 31,781,250 (EUR 89,000) for the damages suffered which corresponded to his loss of revenues for a period of 6 years and 3 months counted from the termination of his usufruct rights in the land register, in respect of 56 hectares. (ii) The Government
In their observations made on various dates during the principal proceedings, the Government rejected the applicants’ just satisfaction claims without presenting alternatives to the calculations put forward by the applicants.
In their subsequent observations submitted on 27 January 2022, after the adoption of the principal judgment, the Government raised an objection that domestic remedies had not been exhausted, on the ground that a new domestic remedy had been introduced on 22 December 2021 – a view not shared by the applicants arguing that the new remedy was ineffective. However, the Government did not submit any observations on just satisfaction under Article 41 of the Convention. (b) The Court’s assessment
At the outset, the Court reiterates that, under Rule 55 of the Rules of Court, any plea of inadmissibility must be raised by the respondent Contracting Party, in so far as the nature of the objection and the circumstances so allow, in its written or oral observations on the admissibility of the application (see N.C. v. Italy [GC], no. 24952/94, § 44, ECHR 2002 ‑ X).
The Court notes that in the present case, the Government raised an objection as to the non-exhaustion of the domestic remedies subsequently to the adoption of the principal judgment.
The Court reiterates that if the victims, after exhausting in vain the domestic remedies before complaining to the Court of a violation of their rights, were obliged to do so a second time before being able to obtain from the Court just satisfaction, the total length of the procedure instituted by the Convention would scarcely be in keeping with the ideas of the effective protection of human rights. Such a requirement would lead to a situation incompatible with the aim and object of the Convention (see, for example, De Wilde, Ooms and Versyp v. Belgium (Article 50), 10 March 1972, § 16 in fine , Series A no. 14, and Koprivica v. Montenegro (just satisfaction), no. 41158/09, § 14, 23 June 2015).
It follows that, in the present stage of the proceedings in these applications, the Government are precluded from relying on a failure to exhaust domestic remedies.
The Court further reiterates that a judgment in which it finds a breach of the Convention or its Protocols imposes on the respondent State a legal obligation to put an end to the breach and make reparation for its consequences in such a way as to restore as far as possible the situation existing before the breach. If national law does not allow reparation or allows only partial reparation, Article 41 of the Convention empowers the Court to afford the injured party such satisfaction as appears to it to be appropriate (see Akhverdiyev v. Azerbaijan (just satisfaction), no. 76254/11, § 25, 21 March 2019, and Maharramov v. Azerbaijan (just satisfaction), no. 5046/07, § 12, 9 May 2019).
Moreover, there must be a clear causal connection between the damages claimed by the applicants and the violation of the Convention. In appropriate cases, this may include compensation in respect of loss of earnings (see, among other authorities, Barberà, Messegué and Jabardo v. Spain (Article 50), 13 June 1994, § 16-20, Series A no. 285‑C).
The Court further reiterates that legitimate objectives in the “public interest”, such as those pursued in measures of economic reform or measures designed to achieve greater social justice, may call for less than reimbursement of the full market value (see Cauchi v. Malta , no. 14013/19, § 103, 25 March 2021).
In the principal judgments, the Court held that the enactment of the impugned measure served a legitimate aim, however, having had regard to the short transitory period, the lack of any compensatory scheme and the importance that the usufruct lease rights had for the applicants, the Court found the measure to be disproportionate.
The Court notes that the Government did not put forward any alternative calculation method as opposed to the ones proffered by the applicants. For their part, the applicants presented detailed arguments and, in applications nos. 11599/14 and 11100/15, also expert valuation reports.
However, despite the applicant’s calculations, the Court notes that potential changes of the regulatory environment should be taken into account when calculating loss of profits (see Könyv-Tár Kft. and Others v. Hungary (just satisfaction), no. 21623/13, § 33, 5 October 2021). In the principal judgments, the Court did not hold that the applicants had had a legitimate expectation of an unchanged regulatory environment. Instead, it held that there was a clear trend, foreshadowing the possibility of the implementation of further restrictive regulation of usufruct rights with foreign beneficiaries. Such regulatory risks, however, were not assumed by the valuations of the applicants – or the experts involved – when calculating the pecuniary damages. The Court therefore considers that the circumstances of the present cases do not lend themselves to a precise assessment of pecuniary damage, since this type of damage involves many uncertain factors – such as regulatory risks unaccounted for by the valuation report submitted by the applicant company (ibid.).
Without speculating on the profits which the applicants would have achieved if the violation of the Convention had not occurred and if they had been able to continue their normal operations, the Court nevertheless observes that the applicant companies suffered a real loss of opportunities.
Having regard to the above elements, the Court considers it appropriate to award them lump sums, which include any accrued interests, in compensation for the losses resulting from the violation found. It considers it reasonable to award an aggregate sum of: – EUR 410,000 to C.A. Zrt. (application no. 11599/14); – EUR 18,500 to T.R. (application no. 11602/14); – EUR 155,000 to Szajki Mezőgazdasági Zrt. (application no. 11100/15), – EUR 54,000 to Mr Kothencz (application no. 29258/16). Non-pecuniary damage
The applicants C.A. Zrt. (application no. 11599/14), T.R. (application no. 11602/14) and Szajki Mezőgazdasági Zrt. (application no. 11100/15) each claimed EUR 10,000 euros as non-pecuniary damage. Mr Kothencz (application no. 29258/16) made no separate claim under this head.
The Government did not comment on these claims.
Ruling on an equitable basis, the Court awards to each of the applicants C.A. Zrt. (application no. 11599/14), T.R. (application no. 11602/14) and Szajki Mezőgazdasági Zrt. (application no. 11100/15) the sum of EUR 5,000 under this head. Since Mr Kothencz (application no. 29258/16) made no specific claim for non-pecuniary damage, the Court makes no award in this respect. Costs and expenses
The applicant company C.A. Zrt. (application no. 11599/14) claimed EUR 8,400 plus VAT for legal fees (42 hours billed at EUR 200 plus VAT) as well as HUF 508,000 as expert fee.
The applicant T.R. (application no. 11602/14) claimed EUR 8,400 plus VAT for legal fees (42 hours billed at EUR 200 plus VAT).
The applicant company Szajki Mezőgazdasági Zrt. (application no. 11100/15) claimed EUR 10,845 plus VAT (68.4 hours of legal and 11.7 hours of paralegal work, billed at EUR 150 and EUR 50, respectively).
Mr Kothencz (application no. 29258/16) made no separate claim under this head.
The Government did not comment on these claims.
According to the Court’s case-law, an applicant is entitled to the reimbursement of costs and expenses only in so far as it has been shown that these were actually and necessarily incurred and are reasonable as to their quantum. Regard being had to the documents submitted by the parties and the above criteria, the Court considers it reasonable to award to each of the applicants C.A. Zrt. (application no. 11599/14), T.R. (application no. 11602/14) and Szajki Mezőgazdasági Zrt. (application no. 11100/15) the sum of EUR 5,000 to cover all costs and expenses incurred. The applicant, Mr Kothencz (application no. 29258/16), having made no specific claim for costs and expenses, the Court makes no award in this respect. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Decides to strike application no. 31185/14 out of its list of cases under Article 37 § 1 (a) of the Convention; Holds (a) that the respondent State is to pay the remaining applicants, within three months, the amounts set out in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement: (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the amounts awarded at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; Dismisses the remainder of the applicants’ claim for just satisfaction. Done in English, and notified in writing on 16 May 2024, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Liv Tigerstedt Faris Vehabović Deputy Registrar President APPENDIX List of cases and awards of just satisfaction No. Application no. Lodged on Case name Applicant name Year of birth / registration Nationality Represented by Amounts awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per application (in euros) [1] 1. 11599/14 04/02/2014 C.A. Zrt. v. Hungary C.A. Zrt. 2005 Hungarian Dániel András KARSAI EUR 410,000 (four hundred ten thousand euros) for pecuniary damage EUR 5,000 (five thousand euros) for non-pecuniary damage EUR 5,000 (five thousand euros) for costs and expenses 2. 11602/14 31/01/2014 T.R. v. Hungary T.R. 1978 Hungarian Dániel András KARSAI EUR 18,500 (eighteen thousand five hundred euros) for pecuniary damage EUR 5,000 (five thousand euros) for non-pecuniary damage EUR 5,000 (five thousand euros) for costs and expenses 3. 31185/14 23/04/2014 Agro-Pacht Kft. v. Hungary Agro-Pacht Kft. 1999 Hungarian Stefan HUBER N/A 4. 11100/15 27/02/2015 Szajki Mezőgazdasági Zrt. v. Hungary Szajki Mezőgazdasági Zrt. 1999 Hungarian András CECH EUR 155,000 (one hundred fifty-five thousand euros) for pecuniary damage EUR 5,000 (five thousand euros) for non-pecuniary damage EUR 5,000 (five thousand euros) for costs and expenses 5. 29258/16 05/05/2016 Kothencz v. Hungary Kothencz 1944 Hungarian László JOVÁN EUR 54,000 (fifty-four thousand euros) for pecuniary damage [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.