Secțiunea a doua Cerere nr. 4100/10 Șükrü YILDIZ împotriva Turciei introdusă la 8 ianuarie 2010 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Șükrü Y Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 10 decembrie 2000, reclamantul a fost rănit în cap cu un glonț de pușcă în timpul unei intervenții armate a forțelor de securitate, în timp ce demonstra împotriva închisorilor de tip F. În timpul incidentelor, unul dintre protestatari a fost, de asemenea, lovit cu un glonț de pușcă la cap a murit la locul incidentului. L Când ne - am apropiat de cei patru suspecți care făceau graffiti pe pereții lui Iehova pentru a - i controla, aceștia au început să tragă asupra noastră și nu s - au oprit în ciuda faptului că le - am cerut să nu mai tragă și să se predea.
În acest sens, unul dintre cei patru suspecți sai a fugit în timp ce continuau să tragă, alți doi erau așezați pe podea și ultimul sa este ascuns în spatele unei mașini. Apoi ne-am apropiat de cei doi suspecți de pe uscat, unul dintre ei era neînsuflețit, iar celălalt căzuse încercând să escaladeze zidul grădinii din clădirea vecină. I-am neutralizat. Cel de-al treilea suspect s-a predat după ce și-a aruncat arma... S. Y 9 mm împreună cu încărcătorul său, 38 de cartușe de 9 mm goale, 37 de cartușe, trei cartușe de 9 mm, un cartuș SBP , șapte cartușe de 9 mm Luger (...) Conform raportului, polițiștii l-au lovit pe reclamant la cap când au urcat forța în mașina poliției. Raportul medical întocmit la 10 decembrie 2000 de spitalul Taksim se poate citi astfel (...) Două tăieturi suturate de 2 și 3 cm în zona parietala dreaptă, trei tăieturi suturate de 2 cm în zona occipitală.
Controlul neurologic al pacientului arată o leziune în regiunea temporoparială dreaptă (...) Concluziile raportului medical întocmit la 20 decembrie 2000 de institutul medico-legal pot fi traduse astfel Prognosticul vital al pacientului este implicat din cauza fracturii craniene, care este de natură să provoace pacientului o incapacitate de muncă de 45 de zile. Nu s-au găsit urme de lovituri și răni în timpul perioadei în care pacientul a fost reținut, de la 18.12.2000 la 20.12.2000. La 20 decembrie 2000, judecătorul aflat în apropierea instanței de securitate din statul membru în cauză a dispus plasarea în detenție provizorie a reclamantului. Procedura penală inițiată împotriva reclamantului Raportul de competență efectuat pe mâinile reclamantului, întocmit la 10 decembrie 2000, a reprezentat absența oricărui reziduu de tragere.
În depozițiile sale din 20 decembrie 2000 în fața Curții de Securitate de la … La 11 ianuarie 2001, Parchetul din apropierea tribunalului de securitate al statului de executare a inițiat o procedură penală împotriva reclamantului pentru apartenența la o organizație ilegală, și anume MLKP (adică partidul comunist marxist-leninist mai târziu). La 4 iulie 2004, instanța de securitate l-a condamnat pe reclamant la închisoare pe viață. Cazul este încă în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. Procedura penală inițiată împotriva polițiștilor printr-un act de punere sub acuzare din 24 octombrie 2001, Parchetul lui Beyo a deschis în fața tribunalului o procedură penală împotriva a 13 polițiști pentru omor prin imprudență și rănire în timpul unei confruntări înarmate.
În fața Curții, reclamantul susține că procurorul republicii nu este trimis la locul incidentului. La 3, 10, 12, 15 și 26 ianuarie, la 21 februarie, la 18 mai și la 8 octombrie 2001, procurorul districtual al Republicii nu este trimis la locul incidentului. Procedura este încă în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. GRIEFS Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul reproșează polițiștilor că au tras fără avertisment asupra părților vitale ale corpului său și că au continuat să-l bată după arestare. Invocând apoi articolele 3 și 13 din Convenție, reclamantul se plânge de o deficiență de eficiență a procedurii penale împotriva polițiștilor, declarând în special absența audierii martorilor și absența examinării locului incidentului.
În cele din urmă, invocând articolele 6 alineatul (1) și 13 din convenție, reclamantul se plânge de durata procedurilor penale inițiate împotriva polițiștilor și de lipsa unei căi de atac care să îi permită să se plângă de durata acestei proceduri. Reclamantul a fost supus la arestarea și păstrarea sa pentru tratamente incompatibile cu art. 3 din convenție, având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea Labita c. Italia [GC], nr 26772/95, § 131, CEDO 2000 IV), procedura penală împotriva polițiștilor a îndeplinit cerințele art. 3 din Convenția coroborată cu art. 13 din Convenție?
Requête n o 4100/10 Șükrü YILDIZ contre la Turquie introduite le 8 janvier 2010
Le requérant, M. Șükrü Yıldız, est un ressortissant turc né en 1982 et résidant à Erzurum. Il a saisi la Cour le 8 janvier 2010. Il est représenté devant la Cour par M e M. Erbil, avocat à Istanbul. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. Le 10 décembre 2000, le requérant fut blessé à la tête par une balle de fusil lors d’une intervention armée des forces de sécurité alors qu’il manifestait contre les prisons de « type F ». Lors des incidents, un des manifestants ayant lui aussi été atteint d’une balle de fusil à la tête décéda sur les lieux de l’incident.
1. L’arrestation et le placement en détention provisoire du requérant Les parties pertinentes en l’espèce du procès-verbal d’arrestation, établi le même jour et cosigné par treize policiers et par le requérant, se lisent comme suit : « (...) Lorsque nous nous sommes approchés des quatre suspects – qui faisaient des graffitis sur les murs – pour les contrôler, ces derniers se sont mis à tirer sur nous et n’ont pas cessé malgré le fait que nous leur avons demandé de cesser de tirer et de se rendre. Nous avons alors fait des tirs de sommation en disant que nous étions des policiers, puis nous avons tiré sans viser personne. Sur ce, l’un des quatre suspects s’est enfui en continuant à tirer, deux autres étaient allongés par terre et le dernier s’est caché derrière une voiture.
Ensuite, nous nous sommes approchés des deux suspects à terre, l’un d’eux était inanimé et l’autre était tombé en tentant d’escalader le mur du jardin de l’immeuble voisin. Nous les avons neutralisés. Le troisième suspect s’est rendu après avoir lâché son arme. (...) S. Yıldız et F.T., blessés à la tête et à d’autres parties de leurs corps lors des incidents, ont été transférés à l’hôpital Taksim (...) (...) Sur les lieux furent retrouvés un pistolet Star ainsi que son chargeur, un pistolet CZ 75 de 9 mm ainsi que son chargeur, trente-huit cartouches de 9 mm vides, trente-sept cartouches, trois cartouches ZV de 9 mm, une cartouche SBP , sept cartouches de 9 mm Luger (...) » Selon le procès-verbal, les policiers avaient donné des coups de pied au requérant au niveau de la tête lorsqu’ils l’avaient fait monter de force dans la voiture de police.
2. Les rapports médicaux pertinents Le rapport médical dressé le 10 décembre 2000 par l’hôpital de Taksim peut se lire ainsi : « (...) Deux coupures suturées de 2 et 3 centimètres dans la zone pariétale droite, trois coupures suturées de 2 centimètres dans la zone occipitale. Le contrôle neurologique du patient révèle une lésion dans la région temporo-pariétale droite (...) » Les conclusions du rapport médical établi le 20 décembre 2000 par l’institut médicolégal peuvent se traduire ainsi : « Le pronostic vital du patient est engagé en raison de la fracture crânienne, qui est de nature à causer au patient une incapacité de travail de quarante-cinq jours. Aucune trace de coups et blessures n’a été décelée concernant la période pendant laquelle le patient se trouvait en garde à vue, du 18.12.2000 au 20.12.2000.
» Le 20 décembre 2000, le juge près la cour de sûreté de l’Etat d’Istanbul ordonna le placement en détention provisoire du requérant. 3. La procédure pénale engagée à l’encontre du requérant Le rapport de l’expertise effectuée sur les mains du requérant, établi le 10 décembre 2000, indiquait l’absence de tout résidu de tir. Dans ses dépositions du 20 décembre 2000 devant la cour de sûreté de l’Etat d’Istanbul, le requérant déclara ne pas posséder d’arme à feu et ne pas en avoir utilisé lors de l’incident du 10 décembre 2000. Le 11 janvier 2001, le parquet près la cour de sûreté de l’Etat d’Istanbul engagea une procédure pénale à l’encontre du requérant pour appartenance à une organisation illégale, à savoir le MLKP (« le parti communiste marxiste-léniniste »). Le 4 juillet 2004, la cour de sûreté condamna le requérant à une peine d’emprisonnement à perpétuité.
L’affaire est toujours pendante à ce jour devant les juridictions nationales. 4. La procédure pénale engagée à l’encontre des policiers Par un acte d’accusation du 24 octobre 2001, le parquet de Beyoğlu ouvrit devant la cour d’assises de Beyoğlu une procédure pénale à l’encontre de treize policiers pour homicide et coups et blessures lors d’un affrontement armé. Devant la Cour, le requérant affirme que le procureur de la République ne s’est pas rendu sur les lieux de l’incident. Les 3, 10, 12, 15 et 26 janvier, le 21 février, le 18 mai et le 8 octobre 2001, le parquet entendit les treize policiers. A l’audience du 11 novembre 2004, l’avocat du requérant demanda l’examen des lieux de l’incident.
La procédure est toujours pendante à ce jour devant les juridictions nationales. GRIEFS 1. Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant reproche aux policiers d’avoir tiré sans sommation sur les parties vitales de son corps et d’avoir continué à lui porter des coups après son arrestation. 2. Invoquant ensuite les articles 3 et 13 de la Convention, le requérant se plaint d’un défaut d’effectivité de la procédure pénale menée à l’encontre des policiers, dénonçant notamment l’absence d’audition de témoins et l’absence d’examen des lieux de l’incident. 3. Invoquant enfin les articles 6 § 1 et 13 de la Convention, le requérant se plaint de la durée de la procédure pénale engagée à l’encontre des policiers ainsi que de l’absence de voie de recours qui lui aurait permis de se plaindre de la durée de cette procédure.
1. Le requérant a-t-il été soumis lors de son arrestation et de sa garde à vue à des traitements incompatibles avec l’article 3 de la Convention ? 2. Eu égard à la protection procédurale contre les traitements inhumains ou dégradants (voir Labita c. Italie [GC], n o 26772/95, § 131, CEDH 2000 ‑ IV), la procédure pénale menée en l’espèce contre les policiers a-t-elle satisfait aux exigences de l’article 3 de la Convention lu en combinaison avec l’article 13 de la Convention ?