- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 13 martie 2012
- Stat pârât
- MDA
- Concluzia
- Inadmisibil
Interdnestrcom împotriva Republicii Moldova
Traducere în română Auto
Reclamantul este o companie din regiunea transniestriană dispărută a Moldovei în domeniul telecomunicațiilor. A fost reprezentată în fața Curții de către dl V. Grițco, un avocat care practică în Chișinău. Guvernul moldovenesc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Grosu. La 12 iunie 2003, guvernul Moldovei a adoptat decizia nr. 712, în cadrul căreia întreprinderile private din regiunea transniestrului spartă a Moldovei ar putea obține înregistrarea temporară la Camera de înregistrare a Moldovei pentru a facilita operațiunile lor de export prin utilizarea timbrelor vamale moldovei. La 8 iulie 2004, guvernul Moldovei a adoptat decizia nr. 782-37, care permite societății reclamante să obțină o licență în domeniul telecomunicațiilor după obținerea înregistrării temporare.
Această decizie a fost luată în particular, însă, a apărut mai târziu din decizia Curții Constituționale din 2 septembrie 2004 (a se vedea mai jos) că scopul deciziei a fost de a unifica sistemele de telecomunicații ale celor două bănci ale râului Dniester și de a restabili comunicațiile telefonice cu provincia dispărută. La 13 iulie 2004, societatea reclamantă a obținut înregistrarea temporară în temeiul legii moldovei în conformitate cu decizia Guvernului nr. 712 și a fost eliberată cu un număr de înregistrare de stat și un certificat de înregistrare de către camera de înregistrare de stat. La 15 iulie 2004, societatea reclamantă a obținut, în conformitate cu decizia Guvernului nr. 782-37, două licențe de la Agenția Națională de Regulare pentru Telecomunicații și Informatică (“ANRTI”) pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă și fixă, pentru care a plătit un milion de dolari americani („USD”) Ministerului Finanțelor din Moldova.
La 21 iulie 2004, Consiliul Suprem de Securitate al statului a hotărât să nu permită societății candidate o prezență pe piața telecomunicațiilor din Moldova, iar la 27 iulie 2004, Președintele Moldovei a contestat decizia Guvernului nr. 782-37 în fața Curții Constituționale. Motivele pentru contestarea deciziei au fost, printre altele, că prețul plătit de societatea reclamantă a fost considerabil mai mic decât cel plătit de alte societăți similare prezente pe piață și că normele de concurență echitabilă au fost încălcate. La 30 iulie 2004, ANRTI a decis să suspende licența societății reclamante. La 31 iulie 2004, guvernul a suspendat decizia nr. 712. La 2 septembrie 2004, hotărârea Guvernului nr. 782-37 a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională.
10. La 29 octombrie 2004, ANRTI a informat societatea reclamantă că, la 21 octombrie 2004, licențele sale au fost retrase având în vedere faptul că înregistrarea sa ca entitate juridică în temeiul legii moldovei a fost încheiată și în conformitate cu decizia Curții Constituționale din 2 septembrie 2004. Scrisoarea a făcut trimitere la dispozițiile articolului 21 alineatul (1) litera (b) din Legea privind licența (a se vedea mai jos). 11. Nu apare din materialele cazului că, la învățarea celor de mai sus, societatea reclamantă a contestat decizia Camerei de înregistrare a statului de a înceta înregistrarea sau decizia ANRTI de a retrage licențele sale. În schimb, societatea reclamantă a solicitat în mai multe ocazii ca Guvernul să ramburseze banii plătiți pentru licențe.
Deoarece Guvernul a refuzat să ramburseze banii, la 1 decembrie 2005, societatea reclamantă a inițiat o procedură în fața Curții Economice care a solicitat un dobânzi de 1 000 000 de dolari și dobânzi nejustificate din partea Guvernului. 12. În timpul procedurii, Curtea Economică a solicitat informații de la Sala de înregistrare a statului cu privire la societatea reclamantă. Camera de Stat a informat instanța că nicio societate numită Interdniestrcom nu a fost înregistrată în Moldova. 13. La 13 aprilie 2006, Curtea Economică a lovit cererea societății reclamante de pe lista cazurilor, din cauza faptului că nu a avut dreptul să inițieze o acțiune civilă deoarece nu a fost înregistrată ca entitate juridică în Moldova sau în orice altă țară.
Curtea a ordonat ca Ministerul Finanțelor să se reîntoarcă la societatea reclamantă taxele de instanță plătite de aceasta. Taxele de instanță au fost plătite de Ministerul Finanțelor la contul societății solicitantă. 14. Societatea reclamantă a apelat și a susținut, printre altele, că a respectat normele instituite de Guvern atunci când a obținut o înregistrare temporară și a plătit banii pentru licențe. La 15 iunie 2006, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul societății reclamante și a susținut decizia instanței de primă instanță. A ajuns la aceeași concluzie cu instanța de primă instanță, că societatea reclamantă nu are capacitatea de a invoca în fața instanțelor, deoarece nu era legal existentă.
16. La 3 august 2006, societatea reclamantă a scris camerei de înregistrare a statului și a întrebat dacă este încă înregistrată ca entitate juridică în Moldova. Într-o scrisoare din 8 august 2006, camera de înregistrare a statului a explicat reclamantului că înregistrarea sa a devenit automat nulă atunci când hotărârea nr. 712 a fost suspendată la 31 iulie 2004. 17. La 10 noiembrie 2006, societatea reclamantă a scris din nou Ministerului Finanțelor și a solicitat rambursarea banilor plătiți pentru licențe. Într-o scrisoare din 27 decembrie 2006, ministrul finanțelor a informat societatea reclamantă că cererea sa a fost examinată și a solicitat societății solicitantă să furnizeze detalii ale contului său bancar.
Societatea reclamantă a respectat, dar nu a urmat nici o plată. 18. În conformitate cu articolele 14 și 27-29 din Legea nr. 1265 din 5 octombrie 2000 privind înregistrarea de stat a entităților juridice („Legea privind entitățile juridice (Inregistrarea de stat) 2000”), încheierea înregistrării unei entități juridice poate fi efectuată numai pe baza unei cereri de către entitatea juridică în cauză sau pe baza unei hotărâri judiciare. 19. În conformitate cu art. 21 alineatul (1) litera (b) din Legea nr. 451 din 30 iulie 2001 privind licența („Legea 2001 privind licența”), o licență poate fi retrasă, printre altele, ca urmare a adoptării unei decizii care încheie înregistrarea de stat a societății.
În conformitate cu secțiunea 21 (5) din același act, în cazul în care o licență este retrasă din orice motiv, taxa de licență nu este restituirită de stat. 20. art. 267 litera (b) din Codul de Procedură Civilă prevede că o instanță elimină cererile depuse de persoane incapabile. În conformitate cu art. 60 din Codul Civil, o entitate juridică achiziționează capacitatea (dobândezte capacitatea de folosință) la înregistrarea de către camera de înregistrare a statului și pierde capacitatea (pierde capacitatea de folosință) la îndepărtarea din registrul camerei de înregistrare a statului.
1. The applicant is a company from the breakaway Transdniestrian region of Moldova in the telecommunications field. It was represented before the Court by Mr V. Grițco, a lawyer practising in Chișinău. The Moldovan Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr V. Grosu.
On 12 June 2003 the Government of Moldova adopted decision No. 712, under which private businesses from the breakaway Transdniestrian region of Moldova could obtain temporary registration with the Moldovan Registration Chamber to facilitate their export operations by using Moldovan customs stamps.
On 8 July 2004 the Government of Moldova adopted decision No. 782-37, making it possible for the applicant company to obtain a licence in the telecommunications field after obtaining temporary registration. This decision was taken in private, however, it appeared later from the decision of the Constitutional Court of 2 September 2004 (see below) that the purpose of the decision was to unify the telecommunications systems of the two banks of the Dniester River and to re-establish telephone communications with the breakaway province.
On 13 July 2004 the applicant company obtained temporary registration under Moldovan law in accordance with Government decision no. 712 and was issued with a State registration number and a registration certificate by the State Registration Chamber.
On 15 July 2004 the applicant company obtained, in accordance with Government decision no. 782-37, two licences from the National Regulatory Agency for Telecommunications and Informatics (“ANRTI”) to provide mobile and fixed telephony services, for which it paid one million United States dollars (“USD”) to the Moldovan Ministry of Finance.
On 21 July 2004 the Supreme Security Council of the State decided against allowing the applicant company a presence in the Moldovan telecommunications market, and on 27 July 2004 the President of Moldova challenged Government decision no. 782-37 before the Constitutional Court. The grounds for challenging the decision were, inter alia, that the price paid by the applicant company had been considerably lower than that paid by other similar companies present on the market and that the rules of fair competition had thus been infringed.
On 30 July 2004 ANRTI decided to suspend the applicant company’s licences.
On 31 July 2004 the Government suspended decision no. 712.
On 2 September 2004 Government decision no. 782-37 was declared unconstitutional by the Constitutional Court.
On 29 October 2004 ANRTI informed the applicant company that on 21 October 2004 its licences had been withdrawn in view of the fact that its registration as a legal entity under Moldovan law had been terminated and in accordance with the Constitutional Court decision of 2 September 2004. The letter made reference to the provisions of section 21 (1) (b) of the Licensing Act (see below).
It does not appear from the materials of the case that upon learning the above the applicant company challenged the State Registration Chamber’s decision to terminate its registration or ANRTI’s decision to withdraw its licences. Instead, the applicant company requested on several occasions that the Government refund the money paid for the licences. Since the Government refused to refund the money, on 1 December 2005 the applicant company initiated proceedings before the Economic Court claiming USD 1,000,000 and default interest from the Government.
During the proceedings the Economic Court requested information from the State Registration Chamber concerning the applicant company. The State Registration Chamber informed the court that no company named Interdniestrcom was registered in Moldova.
On 13 April 2006 the Economic Court struck the applicant company’s application off the list of cases, on the ground that it did not have standing to initiate a civil action because it was not registered as a legal entity in Moldova or in any other country. The court ordered the Ministry of Finance to return to the applicant company the court fees paid by it. The court fees were paid by the Ministry of Finance to the applicant company’s account.
The applicant company appealed and argued, inter alia, that it had followed the rules instituted by the Government when it had obtained a temporary registration and had paid the money for the licences. It also argued that its registration under Moldovan law had never been formally cancelled.
On 15 June 2006 the Supreme Court of Justice dismissed the applicant company’s appeal and upheld the first-instance court’s decision. It reached the same conclusion as the first-instance court, that the applicant company lacked capacity to plead before courts as it was legally nonexistent.
On 3 August 2006 the applicant company wrote to the State Registration Chamber and inquired whether it was still registered as a legal entity in Moldova. In a letter dated 8 August 2006 the State Registration Chamber explained to the applicant that its registration had automatically became null when decision no. 712 was suspended on 31 July 2004.
On 10 November 2006 the applicant company wrote again to the Ministry of Finance and requested the refund of the money paid for the licences. In a letter dated 27 December 2006 the Minister of Finance informed the applicant company that its request had been examined and asked the applicant company to provide details of its bank account. The applicant company complied, but no payment followed.
According to sections 14 and 27-29 of Law No. 1265 of 5 October 2000 on the State registration of legal entities (“the Legal Entities (State Registration) Act 2000”), the termination of registration of a legal entity can be carried out only on the basis of a request by the legal entity in question or on the basis of a court decision.
According to section 21 (1) (b) of Law No. 451 of 30 July 2001 on licensing (“the Licensing Act 2001”), a licence can be withdrawn, inter alia, as a result of adoption of a decision terminating the state registration of the company. According to Section 21 (5) of the same act, if a licence is withdrawn for any reason the licence fee shall not be refunded by the State.
Article 267 (b) of the Code of Civil Procedure provides that a court shall strike out applications lodged by incapable persons. According to Article 60 of the Civil Code a legal entity acquires capacity (dobândește capacitatea de folosință) on registration by the State Registration Chamber, and loses capacity (pierde capacitatea de folosință) on removal from the registry of the State Registration Chamber.