DURMUS c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 5676/06 Mehmet Ali DURMUȘ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 13 martie 2012 într-o cameră compusă din: Françoise Tulkens, președinte, Danutė Jočienė, Dragoljub Poović, Ișl Karakaș, Guido Raimondi, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Stanley Naismith, grefier de secțiune; Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 26 ianuarie 2006, După ce a deliberat, face următoarea decizie: De fapt, recurentul, Mehmet Ali Durmuș, este un resortisant turc, născut în 1979 și rezident în Manisa. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul G.A. Yolyapan, avocat la Izmir. Guvernul turc ( Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plângea, printre altele, de o restricție a dreptului său de a avea acces la un tribunal în cadrul unei proceduri disciplinare. Argumentul menționat anterior a fost comunicat guvernului care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestuia. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 29 septembrie 2011, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, ar putea elimina o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele dau impresia că un reclamant nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns bine la reclamantul care nu a răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Stanley Naismith Françoise Tulkens Grefier Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

5676/06

Mehmet Ali DURMUȘ

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 13 mars 2012 en une chambre composée de :

Françoise Tulkens,

présidente,

Danutė Jočienė,

Dragoljub Popović,

Ișıl Karakaș,

Guido Raimondi,

Paulo Pinto de Albuquerque,

Helen Keller,

juges,

et de Stanley Naismith,

greffier

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 26 janvier 2006,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

EN FAIT

Le requérant, M. Mehmet Ali Durmuș, est un ressortissant turc, né en 1979 et résidant à Manisa. Il a été représenté devant la Cour par M

e

G.A.

Yolyapan, avocat à Izmir. Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») est représenté par son agent.

Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaignait notamment d’une restriction de son droit d’accès à un tribunal dans le cadre d’une procédure disciplinaire.

Le grief susmentionné a été communiqué au Gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celui-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 29 septembre 2011, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue au requérant qui n’y a pas répondu.

EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Stanley Naismith

Françoise Tulkens

Greffier

Présidente