- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 13 martie 2012
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Inadmisibil
Zarafim împotriva României
Traducere în română Auto
Reclamantul, dl Gheorghe Moșoi Zarafim, este un cetățean român care s-a născut în 1970 și înaintea arestării sale trăise în Craiova. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna Andreea Livia Troanță-Rebeleș Turculeanu, avocat practicant în Craiova. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Irina Cambrea, a Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 22 februarie 1999, reclamantul a fost prins de poliție pe suspectul de a fi comis mai multe crime violente. În aceeași dată a fost plasat în detenție anterioară prin ordinul procurorului. În primele etape ale procedurii, reclamantul a depus mai multe plângeri procurorului cu privire la maltratarea de către investigatori, reclamațiile sale au fost respinse ca nefondate sau vexative.
În special procurorul a considerat că dovezile din dosar nu susțin afirmațiile reclamantului. Reclamantul a fost informat cu privire la deciziile procurorului în scrisorile din 5 octombrie 1999, 24 noiembrie 1999, 4 și 29 decembrie 1999. Procedura s-a desfășurat în fața Tribunalului Județean Olt. Reclamantul a fost reprezentat la toate audierile de un avocat numit de instanță. La 4 decembrie 2001, Curtea județului a condamnat reclamantul și l-a condamnat la 25 de ani de închisoare pentru infracțiuni de crimă agravată, a încercat o crimă agravată, a provocat prejudicii corporale și a încălcat. Judecătorul care a pronunțat hotărârea nu a auzit reclamantul și martorii la o audiere anterioară. Atât reclamantul și procurorul au apelat împotriva hotărârii.
Reclamantul s-a plâns de încălcarea drepturilor sale procedurale de către instanța de primă instanță și de rezultatul procedurii. Procurorul a contestat clasificarea legală a unora dintre infracțiuni. Curtea de Apel a anulat hotărârea din 4 decembrie 2001 și a decis să reexamineze cazul pe fonduri. Într-o hotărâre din 4 iulie 2002, aceasta a schimbat clasificarea juridică a crimelor comise de către reclamant. Pedeapsa a rămas nemodificată. Curtea a respins în continuare recursul reclamantului ca fiind nefondat fără a da motive. Atât reclamantul, cât și procurorul au prezentat apeluri asupra punctelor de drept (recurs) împotriva hotărârii. Reclamantul și-a invocat nevinovăția și a solicitat o sentință mai puțin severă.
Într-o decizie finală din 8 mai 2003, Curtea Supremă de Justiție a susținut decizia anterioară. Acesta a respins recursul reclamantului, deoarece a considerat că sentința dictată a fost adecvată, ținând seama de activitatea sa penală anterioară și de intelectul său inferior. Reclamantul a fost încarcerat continuu începând cu 22 februarie 1999, inițial în detenție pre-trail și ulterior în timpul îndeplinirii condamnării sale. El este în prezent în închisoarea Craiova. 10. În timpul detenției, reclamantul a fost transferat de douăzeci și trei de ori între închisoarele din Iași, București, Jilava și Craiova. Guvernul a prezentat un dosar detaliat de închisoare care descrie condițiile de detenție ale reclamantului până în prezent.
11. Reclamantul a fost reprimat în mai multe ocazii pentru încălcarea normelor de închisoare (facând sau menținend obiecte sau substanțe interzise, menținând un dispozitiv ilegal de prelucrare a alcoolului în celulă, magistrați insultați care se ocupă de cazul său, violență față de personalul închisorii sau deținuții și distrugând proprietatea închisorii). Reclamantul a exercitat dreptul de a face apel împotriva reprimarilor și plângerile sale au fost examinate cu privire la meritul și respinse de către instanțe sau procuror. 12. Reclamantul a fost înregistrat ca „clinic sănătos” în cartea medicală redactată la arestarea sa. La 7 mai 1999, el a fost admis la Spitalul Penitenciarului Jilava pentru un examen psihiatric.
El a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate și expunerea comportamentului antisocial. 13. Potrivit dosarului medical al închisorii, reclamantul a fost admis în mai multe ocazii la spitalele de închisoare, a fost supus examinărilor experte, a fost luat în mod regulat pentru verificări medicale și a primit tratament. El a fost diagnosticat cu hipertensiune arterială, discinezie de biliard, un ulcer duodenal și o infecție fungală a unghiei, obezitate de tip 2, o fractură veche a gulserului, plexus brachial superior paresis, o infecție urinară și boli respiratorii. Potrivit cartierului medical de închisoare, el a primit tratament pentru afecțiunile sale. De asemenea, se pare că în mai multe ocazii în aprilie 2005, reclamantul a refuzat să fie examinat de către medicii închisori.
14. Reclamantul susține că problemele sale de sănătate au fost cauzate și, ulterior, agravate de condițiile de detenție inumane și de lipsa unui tratament medical adecvat la închisoarele Iași, Jilava și Craiova. În 2005 și 2006, reclamantul a depus numeroase plângeri în această privință, la Administrația Națională a Penitenciarilor și la alte autorități. La 27 decembrie 2005 și 8 februarie 2006, administrația Națională a Penitenciarilor a răspuns că, în conformitate cu dosarul său medical din închisoare, reclamantul a primit un tratament medical adecvat și, prin urmare, plângerile sale nu au fost susținute de probe. 15. În 2006, reclamantul a depus, de asemenea, o plângere penală pentru abuzuri și abuzuri împotriva O.C.
și B.A., medicii de la închisoarea Iași. La 1 septembrie 2006, Biroul Procuror al Curții de Apel Iași a respins plângerea din cauza faptului că nu există dovezi de infracțiune. Reclamantul a intrat în mai multe lupte cu alți deținuți sau cu personalul penitenciar. Fiecare incident a fost raportat și investigat și reclamantul a fost dus la infirmerie și la spitale închisoare sau civile pentru examene și/sau tratament suplimentare. Rapoarte de experți au fost redactate cu privire la orice leziuni suferite și la numărul de zile necesare pentru recuperare. În cel puțin ocazie, doctorii din închisoare au informat autoritățile cu privire la acest incident. 17. De asemenea, reclamantul s-a plâns o dată în temeiul Legii nr. 275/2006 cu privire la executarea condamnărilor („Legea nr. 275”) că a fost victimă de un atac de deținuți și gardieni, iar medicii din închisoare au refuzat să-i acorde asistență medicală.
La 8 aprilie 2008, judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor a respins această plângere. El a constatat că reclamantul a fost dus la infirmerie și a acordat asistență și de acolo a fost dus la un spital civil pentru teste suplimentare. Infirmeria închisorii i-a dat ulterior tratamentul prescris de medicii civili. În plus, medicii de la închisoare au informat reclamantul că ar putea solicita o examinare medicală suplimentară într-un spital civil. 18. În mai multe cazuri, reclamantul a solicitat plicuri și timbre pentru a trimite scrisori, precum și fotocopie de documente din dosarul său de la închisoare. În majoritatea cazurilor cererile sale au fost îndeplinite de autoritățile de la închisoare.
Atunci când aceste cereri au fost refuzate, reclamantul a depus plângeri la judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor și cu instanța judecătorească în temeiul Legii nr. 275. Acțiunile sale au fost examinate în fond și respinse, cu excepția unei plângeri că un plic adresat lui a fost deschis de directorul închisoarei Iași, care a condus la o decizie din 25 ianuarie 2008 recunoaștend o încălcare a dreptului său la corespondență. La 3 iulie 2007, în timp ce el a fost încarcerat în închisoarea Iași, reclamantul a depus o cerere oficială de a primi un plic pentru a trimite documentele solicitate de Curte. El a afirmat că această cerere nu a fost respinsă fără motive. 19. Legislația internă privind executarea condamnărilor, în special Legea nr. 23/1969, Ordinul de urgență nr. 56/2003 („Ordinitatea nr. 56”), și Legea nr. 275/2006 privind executarea condamnărilor, este descrisă în Petrea c. România, nr. 4792/03, §§ 21-23, 29 aprilie 2008.
1. The applicant, Mr Gheorghe Moșoi Zarafim, is a Romanian national who was born in 1970 and before his arrest lived in Craiova. He was represented before the Court by Ms Andreea Livia Troanță-Rebeleș Turculeanu, a lawyer practising in Craiova. The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms Irina Cambrea, of the Ministry of Foreign Affaires.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 22 February 1999 the applicant was apprehended by police on suspicion of having committed several violent crimes. On the same date he was placed in pre-trial detention by order of the prosecutor.
During the early stages of the proceedings, the applicant lodged several complaints with the prosecutor concerning ill-treatment by the investigators. His complaints were dismissed as illfounded or vexatious. In particular the prosecutor considered that the evidence in the file did not support the applicant’s claims. The applicant was informed about the prosecutor’s decisions in letters of 5 October 1999, 24 November 1999, 4 and 29 December 1999.
The proceedings were held before the Olt County Court. The applicant was represented at all hearings by a court-appointed lawyer. On 4 December 2001 the County Court convicted the applicant and sentenced him to twenty-five years’ imprisonment for crimes of aggravated murder, attempted aggravated murder, causing bodily harm, and trespassing. The judge who delivered the judgment had not heard the applicant and the witnesses at a previous hearing.
Both the applicant and the prosecutor appealed against the judgment. The applicant complained of breaches of his procedural rights by the firstinstance court and about the outcome of the proceedings. The prosecutor contested the court’s legal classification of some of the crimes.
The Court of Appeal quashed the judgment of 4 December 2001 and decided to re-examine the case on the merits. It did not hear new evidence from the applicant or witnesses. In a decision of 4 July 2002 it changed the legal classification of the crimes committed by the applicant. The sentence remained unchanged. The court further dismissed the applicant’s appeal as ill-founded without giving any reasons.
Both the applicant and the prosecutor submitted appeals on points of law (recurs) against the judgment. The applicant pleaded his innocence and requested a less severe sentence. In a final decision of 8 May 2003 the Supreme Court of Justice upheld the previous decision. It dismissed the applicant’s appeal as it considered that the sentence handed down had been appropriate, taking into account his previous criminal activity and his inferior intellect.
The applicant has been incarcerated continuously from 22 February 1999, initially in pre-trail detention and subsequently while serving his sentence. He is currently held in Craiova Prison.
During his detention, the applicant has been transferred twenty-three times between the prisons in Iași, Bucharest, Jilava and Craiova. The Government submitted a detailed prison record describing the conditions of the applicant’s detention to date.
The applicant has been reprimanded on several occasions for breaches of the prison rules (making or retaining prohibited objects or substances, maintaining an illegal alcohol processing device in the cell, insulting magistrates dealing with his case, violence towards prison personnel or inmates, and destroying prison property). The applicant exercised his right to appeal against the reprimands and his complaints were examined on the merits and rejected by the courts or the prosecutor.
The applicant was recorded as “clinically healthy” in the prison medical chart drafted upon his arrest. On 7 May 1999 he was admitted to the Jilava Prison Hospital for a psychiatric examination. He was diagnosed with a personality disorder and exhibiting antisocial behaviour.
According to the prison medical record, the applicant was admitted on several occasions to prison hospitals, underwent expert examinations, was taken regularly for medical check-ups and received treatment. He was diagnosed with arterial hypertension, gallbladder dyskinesia, a duodenal ulcer and a fungal infection of the nail, type two obesity, an old fracture of the collarbone, superior brachial plexus paresis, a urinary infection, and respiratory diseases. According to the prison medical chart, he received treatment for his conditions. It also appears that on several occasions in April 2005 the applicant refused to be examined by the prison doctors.
The applicant alleges that his health problems were caused and subsequently aggravated by inhuman detention conditions and lack of adequate medical treatment at the Iași, Jilava and Craiova prisons. In 2005 and 2006 the applicant filed numerous complaints in that connection, with the National Administration of Prisons and other authorities. On 27 December 2005 and 8 February 2006 the National Administration of Prisons replied that, according to his prison medical file, the applicant was receiving adequate medical treatment and therefore his complaints were not supported by evidence.
In 2006 the applicant also filed a criminal complaint for illtreatment and abuse against O.C. and B.A., doctors at the Iași Prison. On 1 September 2006 the Prosecutor’s Office of the Iași Court of Appeal rejected the complaint on the ground that there was no evidence of a crime. It appears from the file that the applicant did not appeal against that decision.
The applicant repeatedly got into fights with other inmates or the prison personnel. Each such incident was reported and investigated and the applicant was taken to the prison infirmary and to prison or civilian hospitals for further examinations and/or treatment. Expert reports were drafted concerning any injuries suffered and the number of days needed for recovery. On at least on one occasion the prison doctors informed the authorities of such an incident.
The applicant also complained once under Law no. 275/2006 on the execution of sentences (“Law no. 275”) that he had been the victim of an attack by inmates and guards and the prison doctors had refused to give him medical assistance. On 8 April 2008 the judge responsible for the execution of sentences dismissed that complaint. He found that the applicant had been taken to the infirmary and given assistance and from there had been taken to a civilian hospital for further tests. The prison infirmary had subsequently given him the treatment prescribed by the civilian doctors. Furthermore, the prison doctors had informed the applicant that he could request a further medical examination in a civilian hospital.
On several occasions the applicant requested envelopes and stamps to send letters, as well as photocopies of documents from his prison file. In most of the cases his requests were met by the prison authorities. When such requests were refused, the applicant filed complaints with the judge responsible for the execution of sentences and with the courts under Law no. 275. His actions were examined on the merits and dismissed, with the exception of a complaint that an envelope addressed to him had been opened by the director of Iași Prison, which led a to a decision of 25 January 2008 acknowledging a violation of his right to correspondence. On 3 July 2007, while he was incarcerated in Iași Prison, the applicant submitted a formal request to be given an envelope in order to send documents asked for by the Court. He alleged that this request had been denied with no reasons being given.
The domestic legislation on the execution of sentences, in particular Law no. 23/1969, Emergency Ordinance no. 56/2003 (“Ordinance no. 56”), and Law no. 275/2006 on the execution of sentences, is described in Petrea v. Romania, no. 4792/03, §§ 21-23, 29 April 2008.