Badea împotriva României

Publicat la 3 iunie 2024 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 24011/23 Corneliu-Gabriel BADEA împotriva României depusă la 31 mai 2023 comunicată la 17 mai 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la procedurile de returnare a copilului reclamantului la locul reședinței lor obișnuite, în Elveția. Din 2018, după acordul părinților ei după separarea lor, copilul a locuit cu reclamantul în Elveția. Mama a rămas în România. La 24 august 2021, copilul, care avea 15 ani atunci, a refuzat să se întoarcă în Elveția, după ce a petrecut pauză de vară cu mama ei în România. La 13 octombrie 2021, reclamantul a depus o acțiune de returnare a copilului în Elveția, care a fost în cele din urmă respinsă, printr-o decizie finală din 1 februarie 2023 a Curții de Apel din București, în principal din cauza faptului că copilul a refuzat să se întoarcă la tatăl său și că returnarea ei o va expune la riscuri grave, având în vedere că îi era frică de el.

În baza articolului 8 din Convenție, reclamantul se plânge în legătură cu durata procedurii și cu rezultatele acestora.

A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenție, având în vedere procedura de returnare a fiicei sale în Elveția, în cazul în care reclamantul trăiește, dau naștere la decizia finală din 1 februarie 2023 a Curții de Apel din București (a se vedea, în special, X v. Letonia [GC], nr. 27853/09, §§§ 92-108, CEDH 2013)? Ați acționat în mod rapid instanțele române, astfel cum se prevede la art. 8 din Convenție (a se vedea, în special, Blaga v. România , 54443/10 , § 83, 1 iulie 2014 Karrer v. România , nr. 16965/10 , § 54, 21 februarie 2012; Iosub Caras v. România , nr. 7198/04, §§ 38-40, 27 iulie 2006; și Monory v. România și Ungaria , nr. 71099/01, § 82, 5 aprilie 2005)? Dacă tribunalele au evaluat corect interesul copilului în funcție de excepțiile prevăzute de Convenția de la Haga, în special de existența unui „risc grav” (art. 13 litera (b)), atunci când refuză cererea de returnare a reclamantului (a se vedea, în special, X v. Letonia , citată mai sus, §§ 95-97, 101, 106 107; S.N.

și M.B.N. v. Elveția , nr. 12937/20, § 112, 23 noiembrie 2021; și Voica v. România , nr. 9256/19, § 69, 7 iulie 2020)?

Published on 3 June 2024

FOURTH SECTION

Application no. 24011/23 Corneliu-Gabriel BADEA against Romania lodged on 31 May 2023 communicated on 17 May 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns proceedings for the return of the applicant’s child to the place of their habitual residence, in Switzerland. Since 2018, upon agreement by her parents after their separation, the child lived with the applicant in Switzerland. The mother remained in Romania. On 24 August 2021, the child, who was 15 years old at that time, refused to return to Switzerland, after spending the summer break with her mother in Romania. On 13 October 2021 the applicant lodged an action for the return of the child to Switzerland, which was eventually dismissed, by a final decision of 1 February 2023 of the Bucharest Court of Appeal, mainly on the grounds that the child refused to return to her father and that her return would expose her to grave risk, given that she was afraid of him.

Relying on Article 8 of the Convention, the applicant complains about the length of the proceedings and about their outcome.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been a violation of the applicant’s right to respect for his family life, contrary to Article 8 of the Convention, in the light of the proceedings for the return of his daughter to Switzerland, where the applicant is living, giving rise to the final decision of 1 February 2023 of the Bucharest Court of Appeal (see, notably, X v. Latvia [GC], no. 27853/09, §§ 92-108, ECHR 2013)? 2. Have the Romanian courts acted expeditiously, as required by Article 8 of the Convention (see, notably, Blaga v. Romania , 54443/10, § 83, 1 July 2014 ; Karrer v. Romania , no. 16965/10, § 54, 21 February 2012; Iosub Caras v. Romania , no. 7198/04, §§ 38-40, 27 July 2006; and Monory v. Romania and Hungary , no. 71099/01, § 82, 5 April 2005)? 3. Have the courts correctly evaluated the best interests of the child in the light of the exceptions provided for by the Hague Convention, in particular the existence of a “grave risk” (Article 13 (b)), when denying the applicant’s request for return (see, notably, X v. Latvia , cited above, §§ 95-97, 101, 106 ‑ 107; S.N.

and M.B.N. v. Switzerland , no. 12937/20, § 112, 23 November 2021; and Voica v. Romania , no. 9256/19, § 69, 7 July 2020)?