- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 aprilie 2012
- Stat pârât
- UKR
Lelyuk împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
Dmytro Volodymyrovych LELYUK împotriva Ucrainei depusă la 9 mai 2008 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, Dmytro Volodymyrovych Lelyuk, este un național ucrainean care s-a născut în 1979 și trăiește în Donetsk, Ucraina. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală împotriva reclamantului La 29 mai 1997, Curtea de district Kirovskiy a condamnat reclamantul la trei ani de închisoare pentru jaf, o infracțiune gravă în temeiul legislației naționale. La 18 iulie 1997, Curtea Regională de Apel Donetsk a amnistit reclamantul. La 10 septembrie 1997, aceeași instanță, în urma unei opuneri depuse de președinte, a anulat decizia din 18 iulie 1997. La 26 septembrie 1997, Curtea Regională de Apel Donetsk a susținut decizia din 29 mai 1997. În aceeași dată, această decizie a devenit finală.
Reclamantul a afirmat că el nu a fost informat cu privire la deciziile din 10 și 26 septembrie 1997. Serviciul de condamnare și procedura privind licența arestării și detenției reclamantului. La 6 decembrie 1997, reclamantul a fost plasat pe o listă căutată de poliție: totuși, la 16 decembrie 1997, el a fost eliminat din această listă, deoarece „a fost amnistit”. La 12 februarie 2003, reclamantul a fost arestat de ofițeri de poliție și transferat la Colonia Correcțională Dzerzhynsk nr. 2 pentru a-și îndeplini sentința. La 4 aprilie 2003, Curtea de District Kirovsky a hotărât să descarce reclamantul de la îndeplinirea sentinței, „în temeiul decretului președintelui din 27 iunie 1996 „Pentru amnistia” sau în temeiul articolului 80 din Codul Penal al Ucrainei, deoarece perioada de prelungire pentru executarea sentinței s-a expirat”.
La 25 iulie 2003, Curtea Regională de Apel Donetsk a anulat această decizie în legătură cu apelul procurorului și a remis cazul pentru o atenție proaspătă. După mai multe runde de procedură, la 23 martie 2006, Curtea de District Kirovsky a considerat acțiunea ofițerilor de poliție ilegală. Curtea a constatat că nu există dovezi în documentele de caz că reclamantul a fost informat cu privire la ședința de judecată și la decizia din 26 septembrie 1997. El a fost arestat mai mult de cinci ani după decizia finală din 26 septembrie 1997 și, prin urmare, arestarea și plasarea ulterioară în detenție au fost ilegale. Între timp, la 27 aprilie 2005, Curtea Locală Dzerzhynskiy, în urma solicitării administrației Coloniei Correcționale, a hotărât să elibereze reclamantul cu eliberare condiționată.
Procedura de compensare În 2006 reclamantul a depus o cerere civilă împotriva Ministerului Afacerilor Interne ale Ucrainei pentru daune din cauza arestării și detenției sale ilegale. La 3 aprilie 2007, Curtea de district Kirovskiy a respins afirmațiile reclamantului, declarand că nu există motive pentru a concluziona că el a fost arestat și reținut ilegal. La 26 iunie 2007, Curtea regională de apel Donetsk a susținut această decizie. La 22 august 2007, reprezentantul reclamantului, G., a recurs la puncte de drept. La 6 septembrie 2007, Curtea Supremă a Ucrainei a dat reclamantului un termen limită din 16 octombrie 2007 pentru a depune puterea de avocat. La 12 octombrie 2007, reprezentantul reclamantului a depus puterea de avocat.
În special, scrisoarea sa din 12 octombrie 2007 menționează că puterea de avocat a fost închisă. Această scrisoare a sosit la Curtea Supremă la 17 octombrie 2007. La 30 octombrie 2007, Curtea Supremă a Ucrainei a respins apelul reclamantului „pentru nerespectarea hotărârii din 6 septembrie 2007”. Cu o scrisoare însoțitoare din 6 noiembrie 2007, această decizie a fost postată la G. la 9 noiembrie 2007. La 3 decembrie 2007 G. a solicitat Curtea Supremă a Ucrainei să furnizeze motive pentru respingerea apelului reclamantului, de la decizia din 6 În septembrie 2007, nu s-a primit niciun răspuns la această cerere.
Legea internă relevantă Codul penal 2001 art. 80. Retragerea de la îndeplinirea unei sentințe datorită expirării perioadelor de limitare pentru executarea unei hotărâri O persoană se eliberează de la îndeplinirea condamnării în cazul în care nu a fost executată în următoarele perioade de timp, începând de la data în care a intrat în vigoare hotărârea: (3) cinci ani pentru o condamnare impusă pentru o infracțiune de nivel mediu și, de asemenea, pentru un termen de închisoare de până la cinci ani impus pentru o infracțiune gravă; ... Termenele de limitare se suspendă în cazul în care o persoană condamnată evită să își îndeplinească condamnarea. În astfel de cazuri, termenele de limitare vor continua la data în care persoana condamnată pare să continue să-și îndeplinească condamnarea sau în ziua arestării sale.
În acest caz, termenele de limitare prevăzute la alin. (1)- (3) alin. (1) din prezentul articol se dublează...” Codul de procedură civilă 2004 art. 70. Expirarea termenilor procedurali Nu se consideră că a fost ratată termenul în cazul în care cererea, plângerea, alte documente sau materiale sau banii au fost depusi la oficiul poștal sau transferat prin alte mijloace de comunicare înainte de expirarea sa.” COMPLAINTS Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 5 § 5 din Convenție, că nu a primit o compensație pentru arestarea și detenția ilegale. De asemenea, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, se plânge cu privire la durata procedurii (al doilea set), ilegalitatea arestării și detenției sale, precum și despre eșecul Curții Supreme a Ucrainei de a lua în considerare recursul său în privința punctelor de drept.
Reclamantul citează art. 5 § 1, 2 și 4, 13 și 17 din Convenția și art. 1 din Protocolul nr. 1. Întrebări către ARTICLELE Își era privat de libertate în încălcarea art. 5 § 1 din Convenție? În cazul în care reclamantul are dreptul efectiv și executor de a compensa detenția sa ilegală, conform art. 5 § 5 din Convenție? Hotărârea din 30 octombrie 2007 a respins cererea reclamantului de concediu de recurs în privința punctelor de drept a interferat cu dreptul reclamantului de a avea acces la instanță în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție?
FIFTH SECTION
Application no. 24037/08 Dmytro Volodymyrovych LELYUK against Ukraine lodged on 9 May 2008
STATEMENT OF FACTS
The applicant, Mr Dmytro Volodymyrovych Lelyuk, is a Ukrainian national who was born in 1979 and lives in Donetsk, Ukraine. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. 1. Criminal proceedings against the applicant On 29 May 1997 the Kirovskiy District Court sentenced the applicant to three years’ imprisonment for robbery, a serious offence under national law. On 18 July 1997 the Donetsk Regional Court of Appeal amnestied the applicant. On 10 September 1997 the same court, following an objection lodged by its president, quashed the decision of 18 July 1997. On 26 September 1997 the Donetsk Regional Court of Appeal upheld the decision of 29 May 1997. On the same date this decision became final.
The applicant states that he was not informed about the decisions of 10 and 26 September 1997. 2. Service of sentence and proceedings on the lawfulness of the applicant’s arrest and detention On 6 December 1997 the applicant was placed on a wanted list by the police: however, on 16 December 1997 he was removed from this list, since “he had been amnestied”. On 12 February 2003 the applicant was arrested by police officers and transferred to Dzerzhynsk Correctional Colony No. 2 to serve his sentence. On 4 April 2003 the Kirovsky District Court decided to discharge the applicant from serving the sentence, “under the President’s Decree of 27 June 1996 “On amnesty” or under Article 80 of the Criminal Code of Ukraine, since the limitation period for enforcement of the sentence had expired”.
On 25 July 2003 the Donetsk Regional Court of Appeal quashed this decision upon the prosecutor’s appeal and remitted the case for fresh consideration. After several rounds of proceedings, on 23 March 2006 the Kirovsky District Court found the actions of the police officers unlawful. The court found that there was no evidence in the case-file materials that the applicant had been informed about the court hearing and the decision of 26 September 1997. He had been arrested more than five years after the final decision of 26 September 1997 and therefore his arrest and subsequent placement in detention were unlawful. In the meantime, on 27 April 2005 the Dzerzhynskiy Local Court, following the request of the Correctional Colony administration, decided to release the applicant on parole.
3. Compensation proceedings In 2006 the applicant lodged a civil claim against the Ministry of the Internal Affairs of Ukraine for damages on account of his unlawful arrest and detention. On 3 April 2007 the Kirovskiy District Court rejected the applicant’s claims, stating that there were no grounds to conclude that he had been arrested and detained unlawfully. On 26 June 2007 the Donetsk Regional Court of Appeal upheld this decision. On 22 August 2007 the applicant’s representative, G., appealed on points of law. On 6 September 2007 the Supreme Court of Ukraine gave the applicant a deadline of 16 October 2007 to submit the power of attorney. On 12 October 2007 the applicant’s representative submitted the power of attorney.
In particular, his letter of 12 October 2007 mentions that the power of attorney was enclosed. This letter arrived at the Supreme Court on 17 October 2007. On 30 October 2007 the Supreme Court of Ukraine returned the applicant’s appeal “for failure to comply with its decision of 6 September 2007.” With an accompanying letter of 6 November 2007, this decision was posted to G. on 9 November 2007. On 3 December 2007 G. requested the Supreme Court of Ukraine to give reasons for the rejection of the applicant’s appeal, since the decision of 6 September 2007 had been complied with. No answer to this request was allegedly received.
B. Relevant domestic law 1. Criminal Code 2001 Article 80. Discharge from serving a sentence due to expiry of limitation periods for enforcement of a judgment 1. A person shall be discharged from serving his or her sentence if it has not been enforced within the following periods of time, starting from the date on which the judgment came into force: (3) five years for a sentence of imprisonment imposed for a medium-level offence and also for a prison term of up to five years imposed for a serious offence; ... 3. Limitation periods shall be suspended if a convicted person avoids serving his or her sentence. In such cases, limitation periods shall resume on the date the convicted person appears to continue to serve his or her sentence or on the day of his or her arrest.
In this case, the limitation periods provided for in subparagraphs (1) to (3) of paragraph 1 of this Article shall be doubled...” 2. Code of Civil Procedure 2004 Article 70. Expiry of procedural terms 6. The deadline shall not be considered to have been missed if the claim, complaint, other documents or materials, or money have been submitted to the post office or transferred by other means of communication before its expiry.” COMPLAINTS The applicant complains under Article 5 § 5 of the Convention that he was not awarded compensation for unlawful arrest and detention. He also complains under Article 6 § 1 of the Convention about the length of proceedings (second set), unlawfulness of his arrest and detention, and about the failure of the Supreme Court of Ukraine to consider his appeal on points of law.
The applicant cites Articles 5 §§ 1, 2 and 4, 13 and 17 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Was the applicant deprived of his liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention? 2. If so, did the applicant have an effective and enforceable right to compensation for his unlawful detention, as required by Article 5 § 5 of the Convention? 3. Did the decision of 30 October 2007 rejecting the applicant’s request for leave to appeal on points of law interfere with the applicant’s right of access to court under Article 6 § 1 of the Convention?