SMEU v. ROMANIA

Decizia nr. 35161/04 Maricica SMEU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 10 mai 2012 în calitate de comitet compus din: Egbert Myjer, președinte, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 20 septembrie 2004, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dna Marica Smeu, este națională română, născut în 1949 și trăiește în Măgura. Guvernul României (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Irina Cambrea, din Ministerul Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 6 § 2 și 8 din Convenție cu privire la o încălcare a drepturilor sale din cauza publicării unui articol difamatator cu privire la ea și a imposibilității de a obține compensații pentru daunele presupuse. La 8 decembrie 2011, Curtea a hotărât să comunice guvernului plângerilor reclamantului de mai sus. La 18 ianuarie 2012, reclamantul a solicitat asistență juridică de la Curte. La 2 februarie 2012, Registrul a trimis reclamantului o scrisoare care solicită informații privind situația financiară a acesteia și a-i informat că, dacă ar fi acordată asistență juridică, taxele plătite în temeiul schemei de asistență juridică a Curții nu ar acoperi în mod normal toate costurile juridice ale reprezentației sale. La 23 februarie 2012, la primirea acestei scrisori, reclamantul a informat Curtea că dorește să retragă cererea deoarece situația financiară a acesteia nu i-a permis să contribuie la costurile reprezentației juridice. Ea nu a trimis justificațiile financiare necesare în temeiul procedurii de asistență juridică. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își urmărească cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Marialena Tsirli Egbert Myjer Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 35161/04

Maricica SMEU

against Romania

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 10

May

2012 as a Committee composed of:

Egbert Myjer,

President,

Luis López Guerra,

Kristina Pardalos,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 20 September 2004,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Ms Maricica Smeu, is a Romanian national, who was born in 1949 and lives in Măgura.

The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms Irina Cambrea, of the Ministry of Foreign Affairs.

The applicant complained under Articles 6 § 2 and 8 of the Convention about a violation of her rights on account of the publication of a defamatory article about her and the impossibility of obtaining compensation for the alleged damage.

On 8 December 2011 the Court decided to give notice to the Government of the applicant’s complaints detailed above.

On 18 January 2012 the applicant sought legal aid from the Court. On 2

February 2012 the Registry sent a letter to the applicant requesting information concerning her financial situation and advising her that if she were to be granted legal aid, the fees paid under the Court’s legal aid scheme would not normally cover the full legal costs of her representation.

On 23 February 2012, upon receiving the above letter, the applicant informed the Court that she wanted to withdraw the application since her financial situation did not allow her to contribute to the costs of legal representation. She did not send the financial justifications required under the legal aid procedure.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue her application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Marialena Tsirli

Egbert Myjer

Deputy Registrar

President