BODENLOSZ v. ROMANIA

Publicat la 17 iunie 2024 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 40827/21 Ștefan Zoltan BODENLOSZ împotriva României depusă la 30 iulie 2021 comunicată la 28 mai 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusa încălcare a dreptului reclamantului de a avea acces la o instanță, având în vedere faptul că el, reclamantul în cadrul procedurilor civile, a fost amendat de către instanța internă pentru că a exercitat în mod abuziv dreptul de a depune o cerere la instanță. În special, la 2 octombrie 2020, reclamantul, reprezentat de un avocat, a solicitat în fața instanțelor că pensia sa să fie majorată pe baza articolului 86 § b) din Legea nr. 127/2019 privind pensiile publice, care a declarat că, începând cu 1 septembrie 2020, unitatea de pensii (“punctul de pensie”) Cu toate acestea, pensia sa din septembrie 2020 a fost calculată pe baza unei unități de RON 1.442. Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020, instanța de primă instanță a respins cererea reclamantului ca fiind evident nefondată. Curtea a concluzionat că reclamantul se baza cu conștient pe dispoziții juridice modificate înainte de intrarea în vigoare. În special, art. 86 § 2 b) din Legea nr. 127/2019 a fost modificat la 14 august 2020, stabilind valoarea unei unități de pensii la RON 1.442. Autoritatea de pensii a calculat pensia reclamantului pe această bază, și anume, pe legea în vigoare la momentul respectiv. Având în vedere faptul că reclamantul a fost informat, inclusiv de către avocatul său ales, că legea pe care a invocat-o nu a fost și nu a fost niciodată în vigoare, și totuși el a insistat în necredere să-și continue acțiunea, instanța a considerat oportună aplicarea unei amenzi judiciare de RON 1000 (aproximativ 200 EUR), suma maximă stabilită de Codul de Procedură Civilă pentru o sancțiune judiciară. Reclamantul a contestat aplicarea amenzii, susținând că a fost refuzat dreptul de a avea acces la instanță. El a susținut că a exercitat de bună credință drepturile sale procedurale, având în vedere că modificările legislative succesive ale dispozițiilor juridice relevante îi întemeiau să aibă o așteptare legitimă de a vedea ridicarea pensiei sale. El susține că modificarea legii relevante în august 2020 a fost abrogată în septembrie 2020, ceea ce arată că Parlamentul a dezaprobat măsurile luate de guvern; ulterior, această abrogare este supusă unui control constituțional în fața Curții Constituționale, lăsând o întrebare cu privire la dispozițiile juridice aplicabile în cazul său. Prin o hotărâre finală din 17 februarie 2021, Curtea de județ Maramureș a susținut decizia instanței inferioare de amendare a reclamantului. Curtea a susținut că, chiar dacă reclamantul a beneficiat de asistență juridică și a primit explicații cu privire la modificările relevante ale legii pe care le-a invocat, el continuă să se bazeze, cu o credință proastă, pe o versiune anterioară a legii, care a fost modificată înainte de a intra în vigoare. Pentru a se baza cu cunoștință pe o dispoziție care nu era aplicabilă și pentru a cere instanței să ignore legea aplicabilă menită să exercite în mod indecent drepturile procedurale ale persoanei. În plus, accesul reclamantului la instanță nu a fost încălcat, în măsura în care instanța de primă instanță și-a examinat cererea cu privire la fondul și a respins-o ca fiind nefondată. 1 din Convenția, în cadrul șefului său civil, aplicabil procedurii în acest caz care au fost încheiate la 17 februarie 2021 (a se vedea mutatis mutandis Toyaksi și alții c. Turcia (dec.), nr. 43569/08 și altele 3 din 20 octombrie 2010)? În acest caz, reclamantul a avut acces la o instanță pentru determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea mutatis mutandis Sace Elektrik Ticaret ve Sanayi A.Ș. c. Turcia , nr. 20577/05, § 27, 22 octombrie 2013)? În special, a fost impusă sancțiunii reclamantului capabil de a avea un „efect de reținere” asupra exercitării dreptului său de a-și aduce cererile civile în fața unui tribunal, în sensul articolului 6 din Convenție?

Published on 17 June 2024

FOURTH SECTION

Application no. 40827/21

Ștefan Zoltan BODENLOSZ

against Romania

lodged on 30 July 2021

communicated on 28 May 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the alleged breach of the applicant’s right to access to a court, in view of the fact that he, petitioner in civil proceedings, was fined by the domestic court for having abusively exercised his right to lodge a request with the court.

In particular, on 2 October 2020 the applicant, represented by a lawyer, requested before the courts that his pension be increased on the basis of Article

86 §

2

b) of the Law no. 127/2019 concerning public pensions, which stated that as of 1

September 2020, the pension unit (“

punctul de pensie

”) was of RON 1,775. However, his pension as of September 2020 had been calculated on the basis of a unit of RON 1,442.

By a decision of 27 November 2020, the first instance court dismissed the applicant’s claim as manifestly ill-founded. The court found that the applicant had knowingly relied on legal provisions which had been modified before ever entering into force. In particular, Article 86 § 2 b) of the Law

no.

127/2019 had been amended on 14 August 2020, setting the value of a pension unit at RON 1,442. The pension authority calculated the applicant’s pension on that basis, namely, on the law in force at the relevant time. In view of the fact that the applicant had been informed, including by his chosen lawyer, that the law he had relied on was not and had never been in force, and still he insisted in bad faith to pursue his action, the court considered it appropriate to apply a judicial fine of RON 1,000 (approximately EUR

200), the maximum amount established by the Civil Procedure Code for a judicial sanction.

The applicant challenged the application of the fine, arguing that he had been denied the very right to access to court. He submitted that he exercised his procedural rights in good faith, considering that the successive legislative amendments of the relevant legal provisions entitled him to have a legitimate expectation to see his pension raised. He argued that the amendment of the relevant law in August 2020 had been repealed in September 2020, hence showing that the Parliament disapproved the measures taken by the Government; subsequently, that repeal was subject to a constitutional control before the Constitutional Court, leaving a question as to what legal provisions were applicable in his case.

By a final judgment of 17 February 2021, the Maramureș County Court upheld the lower court’s decision to fine the applicant. The court held that even though the applicant had benefitted from legal assistance and was given explanations as to the relevant amendments to the law he had relied on, he continued, in bad faith, to rely on a previous version of the law, which had been amended before ever entering into force. To knowingly rely on a provision which was not applicable and to ask the court to ignore the applicable law meant to abusively exercise one’s procedural rights. Furthermore, the applicant’s access to court had not been breached, in so far as the first instance court had examined his request on the merits and dismissed it as ill-founded.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Was Article

6 §

1 of the Convention under its civil head applicable to the proceedings in the present case which were terminated on 17 February 2021 (see,

mutatis mutandis

,

Toyaksi and Others v. Turkey

(dec.), nos.

43569/08 and 3 others, 20 October 2010)?

2.

If so, did the applicant have access to a court for the determination of his civil rights and obligations, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention (see,

mutatis mutandis

,

Sace Elektrik Ticaret ve Sanayi A.Ș. v.

Turkey

, no. 20577/05, § 27, 22 October 2013)? In particular, was the sanction imposed on the applicant capable to have a “chilling effect” on the exercise of his right to bring his civil claims before a tribunal, within the meaning of Article 6 of the Convention?