CtEDO 26.06.2012 Auto

PETROV ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
26.06.2012
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
PETROV ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 3682/12 Nicolae PETROV și altele împotriva României introdusă la 19 decembrie 2011 EXPOSAT DE FAPTE Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamanți, se pot rezuma după cum urmează. Cei doisprezece reclamanți, ale căror nume figurează în anexă, sunt salariați ai fabricii de anvelope Silvania Zalau, aparținând grupului Michelin. Potrivit guvernului nr. 559/1990, angajații industriei chimice, inclusiv cei ai fabricii Silvania Zalău, au beneficiat de condiții mai favorabile de pensionare din cauza penitenței locurilor lor de muncă din cauza expunerii la un mediu dăunător pentru sănătatea lor. 559/1990 și a prevăzut o nouă procedură de clasificare a locurilor de muncă dificile care oferă avantaje pentru pensionare. Angajatorul trebuia să constituie un dosar bazat pe examinări, analize și taxe la locul de muncă. În unele dintre aceste etape, sindicatele au fost asociate, iar inspectoratul departamental al muncii a făcut un aviz conform cu privire la existența unor locuri de muncă dificile. La fabrica Silvania Zalău a demisionat procedura și la inspecția muncii a desfășurat un control la fabrică la 28 iunie 2001 în prezența reprezentantului sindicatului. Procesul verbal a menționat că: Prelevarea de substanțe nocive a avut loc în condiții normale, cu excepția unității de producție de polietilenă în care nu există sistem de ventilare. La 12 februarie 2002, sindicatul a scris conducerii fabricii, prefecturii și inspecției departamentale care demască neajunsurile fabricii în ceea ce privește finalizarea dosarului de clasificare a locurilor de muncă dificile. Prin acțiuni introduse în numele reclamanților în fața tribunalului departamental din Salaj, sindicatul a solicitat recunoașterea legală a penitenței la locul de muncă și plata de către fabrica contribuțiilor sociale corespunzătoare acestui tip de muncă. Aceasta a susținut că legislația în vigoare prevedea o procedură specială pentru recunoașterea penitenței la locul de muncă. În acest caz, aceasta a explicat că, în absența unui aviz conform, această procedură nu a fost finalizată. Susținând că numai la mai multe autorități au avut dreptul de a observa penitența la locul de muncă, conducerea fabricii a considerat că instanțele nu puteau înlocui acest organism prin acceptarea cererii reclamanților. În plus, aceasta a reproșat instanței de a fi pasiv pe această temă până în 2010. Prin hotărârile pronunțate între 25 ianuarie și 14 februarie 2011, Tribunalul a acceptat argumentele conducerii și a declarat acțiunile inadmisibile. Tribunalul a considerat că, în lipsa unui aviz conform din partea mai multor inspectori, examinarea fondului cererilor depășea limitele autorității judiciare. Or, potrivit instanței, absența unui aviz de sine stătătoare a faptului că, în timpul controlului, inspectoratul nu ar fi identificat factori de penibilitate. Tribunalul a menționat, de asemenea, că sindicatul ar fi putut declanșa un conflict de muncă în temeiul Legii nr. 168/99 privind conflictele de muncă. Sindicatul a formulat recursuri în numele reclamanților care au invocat o încălcare a dreptului de acces la o instanță din cauza refuzului de a examina fondul cererilor și de a se pronunța cu privire la existența factorilor de penitență la locul de muncă. Ei au reproșat conducerii fabricii că au omis cu rea-credință să continue procedura de clasificare a locurilor de muncă și au susținut că procesul verbal al inspecției nu a avut ca rezultat absența factorilor de penibilitate, ci doar că s-au efectuat prelevări de substanțe nocive în diferite părți ale fabricii. În ceea ce privește atitudinea sindicatului, el a explicat că a făcut demersuri în fața autorităților și că, în cazul în care contractele de muncă au fost negociate în mod colectiv, un conflict de muncă nu a fost permis în mod legal și, în orice caz, nu a fost vorba de o obligație legală de a declanșa un astfel de conflict. Prin hotărârile definitive pronunțate între 27 iunie și 6 iulie 2011, Curtea de apel a Curții a Cluj a respins recursurile. Ea a considerat că avizul conform era obligatoriu și că, în lipsa acestuia, angajatorul ar fi trebuit să fi parcurs toate etapele procedurii, legislația în vigoare. nu lăsa la latitudinea fiecărui angajat la inițiativă să solicite recunoașterea penitenței muncii sale GRIEF Invocând art. 6 din Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului lor de a avea acces la o instanță din cauza refuzului instanțelor interne de a examina fondul cererilor lor de recunoaștere a penitenței locurilor lor de muncă și de a le acorda drepturile care le-au stat în față. ÎNTREBARE Reclamanții au beneficiat de un drept de acces la o instanță, în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție, având în vedere respingerea acțiunilor lor, fără examinarea fondului cererilor din anexa ITMarkApendix Reclamanții menționați mai jos sunt resortisanți români cu reședința în Zaleu. Ei sunt reprezentați de domnul D. A. Ielciu, avocată în Zalau. Nicolae PETROV, născută în 1952 Maria Viorica CRIȘAN, născută în 1969 Viorel DEHELEAN, născută în 1968 Gheorghe Ioan GHIURCUTA, născut în 1961 Romi PETRULE, născut în 1956 Floare RUS, născut în 1956 Irina BEJAN născută în 1959 Alexandru KATONA, născut în 1958 Andrei Atila KELEMEN, născut în 1958; Vasile ILIAȘ născut în 1959 Francisc VARGA, născut în 1955 Veronica FARCAȘ, născut în 1964.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2019-01-08
0,95
PETROV ET AUTRES c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 3682/12 Nicolae PETROV et autres contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 8 janvier 2019 en un comité composé de : Paulo Pinto de Albuquerque, présid
CtEDO 2012-04-10
0,91
GINJU ET AUTRES c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 30419/10 Viorel GÎNJU et autres contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 10 avril 2012 en un comité composé de : Ján Šikuta, président, Nona Tsotsori
CtEDO 2019-01-08
0,91
ȘTEFĂNESCU c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 54849/12 Melania ȘTEFĂNESCU contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 8 janvier 2019 en un comité composé de : Paulo Pinto de Albuquerque, président,
CtEDO 2012-06-27
0,91
COMAN c. ROUMANIE ET ARGHIR c. ROUMANIE
éré successivement dans les prisons de Brăila et de Ploieşi. Le 29 juillet 2011, le requérant fut à nouveau transféré dans la prison de Focşani-Mândreşti. Il fut placé dans un secteur de la prison situé à proximité de la porcherie de la pri
CtEDO 2012-04-10
0,91
VATRA c. ROUMANIE
de Sinaia du 15 octobre 2002. Il dénonçait également le refus des tribunaux de rouvrir la procédure conclue par sa condamnation et de prononcer sa réhabilitation judicaire quant à la condamnation subie en 1991. Dans ses lettres ultérieures,
Sursă