ADAM c. ROUMANIE

Reclamantul, domnul Johhan Adam, este cetățean român, născut în 1961 și având reședința la München. Acesta a fost reprezentat în fața Curții de domnul S. Jurca, avocat în Arad. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul său, doamna I. Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Invocând articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, reclamantul s-a plâns că a suferit o discriminare în exercitarea dreptului său de a adopta fiul soției sale. El a susținut că legea națională care reglementează regimul adopțiilor făcea, în opinia sa, o distincție nerezonabilă între cetățenii români cu reședința în România și cei cu reședința, ca el, în străinătate, cărora le impunea condiții mai restrictive.

Capătul de cerere al reclamantului a fost comunicat guvernului, care a transmis observațiile sale cu privire la admisibilitatea și temeinicia acestuia. Aceste observații au fost adresate reclamantului, care a fost invitat să le prezinte pe ale sale. Scrisoarea Grefei a rămas fără răspuns.

Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 28 martie 2012, în temeiul articolului 37 § 1 a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care îi fusese acordat pentru prezentarea observațiilor sale expirase de la 16 iulie 2010 și că acesta nu solicitase prelungirea lui. În plus, ea a precizat că, potrivit acestui articol, ea putea scoate o cerere de pe rol atunci când, ca în speță, circumstanțele dau de gândit că reclamantul nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns în mod corespunzător la avocatul reclamantului, care nu a răspuns la aceasta. ÎN DREPT

În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea (articolul 37 § 1 a) din Convenție). În absența unor circumstanțe particulare privind respectarea drepturilor garantate de Convenție sau de protocoalele sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 § 1 din Convenție. Prin urmare, este necesar să se scoată cauza de pe rol. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să scoată cererea de pe rol. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Grefier adjunct Președintă

Le requérant, M. Johhan Adam, est un ressortissant roumain né en 1961 et résidant à Munich. Il a été représenté devant la Cour par M e S. Jurca, avocat à Arad. Le gouvernement roumain (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent, M me I. Cambrea, du ministère des Affaires étrangères.

Invoquant l’article 1 du Protocole n o 12 à la Convention, le requérant se plaignait d’avoir subi une discrimination dans la jouissance de son droit d’adopter le fils de son épouse. Il faisait valoir que la loi nationale régissant le régime des adoptions faisait une distinction selon lui déraisonnable entre les citoyens roumains résidant en Roumanie et ceux résidant, comme lui, à l’étranger, auxquels elle imposait des conditions plus restrictives.

Le grief du requérant a été communiqué au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celui-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 28 mars 2012, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu depuis le 16 juillet 2010 et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue à l’avocat du requérant, qui n’y a pas répondu. EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Greffière adjointe Présidente