CASE OF İBRAHİM GÜRKAN v. TURKEY

La 8 iulie 2008, procurorul militar a depus o acuzație împotriva reclamantului la Curtea Penală Militară Kasımpașa (Kuzey Deniz Saha Komutanlığı Askeri Mahkemesi). El a acuzat reclamantul de a ne supune în mod deliberat superiorul său contrar articolului 87 din Codul Penal Militar. La 18 februarie 2009, Curtea Penală Militară Kasımpa, compusă dintr-un ofițer militar fără antecedente legale și doi judecători militari, a declarat reclamantul vinovat și a condamnat-o la două luni și cincizeci de zile de închisoare. La 21 iulie 2009, Curtea Militară de Cassare a respins apelul reclamantului. Reclamantul a declarat că a aflat decizia din 23 septembrie 2009, când a fost convocat la biroul procurorului.

Reclamantul a îndeplinit condamnarea la închisoare între 5 noiembrie și 25 decembrie 2009. Dispozițiile relevante ale Constituției prevăd: „Potența judiciară este exercitată de instanțe independente în numele națiunii turce.” „În îndeplinirea sarcinilor lor, judecătorii sunt independenți; ei judecă în conformitate cu condamnarea lor personală, în conformitate cu Constituția, statutul și legea. Nici un organ, autoritate, ofițer sau o altă persoană nu poate da ordine sau instrucțiuni instanțelor sau judecătorilor în exercitarea competențelor lor judiciare, sau le trimite circulare, sau le face recomandări sau sugestii…

” „Judecători ... nu poate fi eliminată din biroul lor sau obligată să se retragă fără consimțământul lor înainte de vârsta prescrisă de Constituție.” „Drepturile și obligațiile personale ale judecătorilor militari ... sunt reglementate prin lege în conformitate cu principiile independenței instanțelor, cu garanțiile de care se bucură justiția și cu cerințele serviciului militar. Relațiile dintre judecători militari și comandanții în care își desfășoară atribuțiile nejustificate sunt, de asemenea, reglementate de lege...” „Instanțele militare sunt compuse din doi judecători militari și un ofițer militar.” 8. Într-o hotărâre din 7 mai 2009 și publicată în Jurnalul Oficial la 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională a examinat independența și imparțialitatea instanțelor militare din cauza prezenței unui ofițer militar pe bancă.

Curtea Constituțională a subliniat, în primul rând, că ofițerul care stătea pe banca instanței penale militare a fost desemnat pe baza unui caz de către superiorii săi ierarhi și a continuat să își îndeplinească alte sarcini militare, acționând, de asemenea, în calitate de judecător. Prin urmare, Curtea Constituțională a hotărât să abroge art. 2 alineatul (1) din Legea nr. 353 privind Compoziția și funcționarea Curților Militare, hotărârea Curții Constituționale a devenit eficace un an după publicarea sa în gazetă oficială.

4. At the time of the events the applicant was serving in the Turkish Navy. On 8 July 2008 the military prosecutor filed an indictment against the applicant with the Kasımpașa Military Criminal Court (Kuzey Deniz Saha Komutanlığı Askeri Mahkemesi). He accused the applicant of wilfully disobeying his superior contrary to section 87 of the Military Criminal Code. 5. On 18 February 2009 the Kasımpașa Military Criminal Court, composed of a military officer with no legal background and two military judges, found the applicant guilty as charged and sentenced him to two months and fifteen days’ imprisonment. 6. On 21 July 2009 the Military Court of Cassation rejected the applicant’s appeal. The applicant stated that he learned of this decision on 23 September 2009 when he was summoned to the prosecutor’s office.

The applicant served his prison sentence between 5 November and 25 December 2009. 7. The relevant provisions of the Constitution provide: “Judicial power shall be exercised by independent courts on behalf of the Turkish Nation.” “In the performance of their duties, judges shall be independent; they shall give judgment according to their personal conviction, in accordance with the Constitution, statute and the Law. No organ, authority, officer or other person may give orders or instructions to courts or judges in the exercise of their judicial powers, or send them circulars, or make recommendations or suggestions to them…

” “Judges ... shall not be removed from their office or compelled to retire without their consent before the age prescribed by the Constitution.” “The personal rights and obligations of military judges ... shall be regulated by law in accordance with the principles of the independence of the courts, the safeguards enjoyed by the judiciary and the requirements of military service. Relations between military judges and the commanders under whom they serve as regards their non-judicial duties shall also be regulated by law...” “Military courts shall be composed of two military judges and a military officer.” 8. In a decision dated 7 May 2009 and published in the Official Gazette on 7 October 2009, the Constitutional Court examined the independence and impartiality of military courts on account of the presence of a military officer on the bench.

The Constitutional Court firstly pointed out that the officer sitting on the bench of the military criminal court was appointed on a case by case basis by his hierarchical superiors and continued to perform his other military duties while also acting as a judge. Noting that the military officer remained in the service of the military authorities, the Constitutional Court found that military courts could not be considered as compatible with the principle of judicial independence guaranteed under Article 9 of the Constitution. As a result, the Constitutional Court decided to repeal section 2(1) of Law no. 353 on the Composition and Functioning of Military Courts. The decision of the Constitutional Court became effective one year after its publication in the official gazette.