Edigarashvili împotriva Georgiei

Decizia nr. 22325/10 Vakhtang EDIGARASHVILI împotriva Georgia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 10 iulie 2012 în calitate de comitet compus din: Ján Šikuta, președinte, Ineta Ziemele, Nona Tsotsoria, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 22 aprilie 2010, După ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul, dl Vakhtang Edigarshvili, este un național georgian, care s-a născut în 1988 și a îndeplinit o condamnare de cinci ani de închisoare din 2009. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Roland Asakashvili, un avocat care practică în Tbilisi. Guvernul Georgian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Levan Meskhoradze, al Ministerului Justiției.

La 5 octombrie 2011, Curtea a anunțat guvernului contestat plângerea reclamantului în temeiul articolului 3 din Convenție privind lipsa tratamentului pentru bolile cardiace în închisoare. La 15 februarie 2012, Guvernul a prezentat observațiile lor cu privire la admisibilitatea și meritul cererii, care a inclus informații medicale detaliate privind starea de sănătate a reclamantului. Aceste observații au dezvăluit că a început să primească tratamentul necesar pentru problemele cardiace. Reclamantul a beneficiat de supraveghere medicală permanentă și că starea generală a acestuia a rămas stabilă. Prin scrisoarea din 2 martie 2012, reclamantul, în loc să-și prezinte observațiile în răspuns celor ale Guvernului, a confirmat că autoritățile închisoare au început să furnizeze tratamentul necesar în închisoare și a declarat că chestiunea cererii a fost astfel rezolvată la nivel intern și că nu dorește să continue procedura în fața Curții.

Cererea de retragere a reclamantului a fost confirmată de reprezentantul său la 2 aprilie 2012. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că reclamantul nu mai dorește să își continue aplicarea, în sensul articolului (a) din Convenție. În conformitate cu art. 37 § 1 în amendă, Curtea nu constată nicio circumstanță specială privind respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa. Marialena Tsirli Ján Šikuta Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION Application no. 22325/10 Vakhtang EDIGARASHVILI against Georgia The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 10 July 2012 as a Committee composed of: Ján Šikuta, President, Ineta Ziemele, Nona Tsotsoria, judges, and Marialena Tsirli, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 22 April 2010, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Vakhtang Edigarashvili, is a Georgian national, who was born in 1988 and has been serving a five years prison sentence since 2009. He was represented before the Court by Mr Roland Asakashvili, a lawyer practising in Tbilisi. The Georgian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Levan Meskhoradze, of the Ministry of Justice.

On 5 October 2011 the Court gave notice to the respondent Government of the applicant’s complaint under Article 3 of the Convention concerning the lack of treatment for his cardiac diseases in prison. On 15 February 2012 the Government submitted their observations on the admissibility and merits of the application, which included detailed medical information on the applicant’s state of health. Those submissions disclosed that he had started receiving the requisite treatment for his cardiac problems. The applicant benefited from permanent medical supervision and that his general condition remained stable.

By a letter of 2 March 2012, the applicant, instead of submitting his observations in reply to those of the Government, confirmed that the prison authorities had started dispensing the necessary treatment in prison and stated that the matter of the application was had thus been resolved on the domestic level and that he did not wish to pursue the proceedings before the Court. The applicant’s request for withdrawal was confirmed by his representative on 2 April 2012. The representative added that, apart from having started providing the requisite treatment, the relevant authorities had also agreed to reduce the applicant’s prison sentence by one year. THE LAW In the light of the foregoing, the Court considers that the applicant no longer wishes to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention.

Acting under Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Marialena Tsirli Ján Šikuta Deputy Registrar President