GÜNER v. TÜRKİYE and 1 other application

Publicat la 24 iunie 2024 SECȚIUNE DE APLICAȚIILE NR. 28912/20 și 3938/21 Abdurrahman GÜNER împotriva Türkiye și İlhan KEKLIK împotriva Türkiye depuse la 2 iulie 2020 și, respectiv, 31 decembrie 2020, comunicat la 4 iunie 2024 OBIECTUL CAUZEI Solicitările se referă la dreptul reclamanților, care au fost reținuți la momentul evenimentelor, la comunicarea confidențială cu avocații lor. O măsură de monitorizare/înregistrare a conversațiilor reclamanților cu avocații lor a fost adoptată de autoritățile penitenciare în temeiul articolului 59 din Legea nr. 5275. În baza articolului 8 din Convenție, reclamanții se plâng de monitorizarea de către un ofițer a vizitelor avocaților lor și de înregistrarea acestor reuniuni prin intermediul dispozitivelor tehnice. A existat vreo ingerință în dreptul reclamanților de a respecta viața și corespondența lor privată, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție, din cauza prezenței unui ofițer în timpul consultărilor reclamanților cu avocații și/sau înregistrarea conversațiilor lor? În acest caz , a fost această interferență în conformitate cu legea și necesară în temeiul articolului 8 § 2 (compară Campbell c. Regatul Unit , 25 martie 1992 §§ 33-53, Serie A nr. 233; Altay c. Turcia (n. 2) , nr. 11236/09 , §§ 49-52, 9 aprilie 2019; și Canavcı și alții c. Türkiye , nr. 24074/19 și altele 2 §§§ 91 și 93-96, 16 noiembrie 2023)?

Published on 24 June 2024

SECOND SECTION

Applications nos. 28912/20 and 3938/21

Abdurrahman GÜNER against Türkiye

and İlhan KEKLIK against Türkiye

lodged on 2 July 2020 and 31 December 2020 respectively

communicated on 4 June 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applications concern the right of the applicants, who were detained at the time of the events, to confidential communication with their lawyers. A measure of monitoring/recording of the applicants’ conversations with their lawyers was adopted by the penitentiary authorities pursuant to Article 59 of Law no. 5275.

Relying on Article 8 of the Convention, the applicants complain about the monitoring by an officer of their lawyers’ visits and the recording of those meetings by means of technical devices.

QUESTION TO THE PARTIES

Has there been an interference with the applicants’ right to respect for their private life and correspondence, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention, on account of the presence of an officer during the applicants’ consultations with their lawyers and/or the recording of their conversations?

If so, was that interference in accordance with the law and necessary in terms of Article 8 § 2 (compare

Campbell v. the United Kingdom

, 25 March 1992, §§ 33-53, Series

A no. 233;

Altay v. Turkey (no. 2)

, no. 11236/09, §§

49-52, 9 April 2019; and

Canavcı and Others v. Türkiye

, nos. 24074/19 and 2 others, §§ 91 and 93-96, 16 November 2023)?