VIERU ET AUTRES c. REPUBLIQUE DE MOLDOVA

Secțiunea a treia Cerere nr. 18506/05 Alexandra VIERU și altele împotriva Republicii Moldova Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se înscrie la 10 iulie 2012 într-un comitet compus din Ineta Ziemele, președinte, Ján Šikuta, Nona Tsotsoria, judecători, și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune, având în vedere cererea sus-menționată formulată la 12 aprilie 2005, După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamanții, domnul Alexandra Viru, domnul Timofei Viru, domnul Natalia Viru și domnul Valeriu Viru sunt resortisanți moldoveni, născuți în 1950, 1976, 1971 și, respectiv, 1971. Ei locuiesc în Chișinău. Guvernul Moldovean ( Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție și art. 1 din Protocolul 1, reclamanții se plâng de executarea unei hotărâri definitive pronunțate în favoarea lor. La 1 iulie 2011, o nouă lege (Legea nr. 87) intră în vigoare, introducând o cale de atac împotriva statului care permite obținerea de despăgubiri pentru durata excesivă a procedurilor sau pentru neexecuție într-un termen rezonabil al hotărârilor judecătorești. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din data de 29 În septembrie 2011, Curtea a informat reclamanții cu privire la instituirea noului remediu și le-a solicitat să indice dacă intenționează să îl utilizeze în termenul de șase luni prevăzut de Legea nr. 87. Curtea a atras atenția reclamanților asupra faptului că: în conformitate cu art. 35 alineatul (1), aceasta nu putea fi sesizată decât după epuizarea căilor de atac interne și că omisiunea de a observa această normă constituia un motiv de a . Pe baza articolului 37 alineatul (1) din Convenție, Curtea a avertizat, de asemenea, pe reclamanți că lipsa unui răspuns din partea acestora ar putea duce la luarea în considerare a faptului că: ei nu intenționau să își mențină judecata și că aceaceasta ar putea, în consecință, să șteargă cauza din rol. Scrisoarea a ajuns bine la reclamanții care nu au răspuns la aceasta. Curtea constată că reclamanții nu au răspuns la scrisoarea sa din 29 septembrie 2011. Având în vedere conținutul acestei scrisori, aceasta concluzionează că părțile în cauză nu mai doresc să își mențină cererea în sensul articolului (a) din convenție (a se vedea Sișcanu c. Moldova (dec.), nr. 17988/09, 14 februarie 2012). Pe de altă parte, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) în fine, Curtea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Președintele

TROISIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

18506/05

Alexandra VIERU et autres

contre la République de Moldova

La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 10 juillet 2012 en un comité composé de

:

Ineta Ziemele,

présidente,

Ján Šikuta,

Nona Tsotsoria,

juges,

et de Marialena Tsirli,

greffière adjointe

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 12 avril 2005,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

1.

Les requérants, M

me

Alexandra Vieru, M. Timofei Vieru, M

me

Natalia Vieru et M. Valeriu Vieru sont des ressortissants moldaves, nés en 1950, 1976, 1971 et 1971 respectivement. Ils résident à Chișinău. Le gouvernement moldave («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent,

ad interim

, M. L. Apostol.

2.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention et l’article 1 du Protocole

n

o

1, les requérants se plaignent de l’inexécution d’une décision définitive rendue en leur faveur.

3.

Le 1

er

juillet 2011, une nouvelle loi (la loi n

o

87) entra en vigueur, mettant en place un recours contre l’Etat permettant d’obtenir réparation pour la durée excessive des procédures ou pour la non-exécution dans un délai raisonnable des décisions de justice.

4.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 29

septembre 2011, la Cour a informé les requérants de la mise en place du nouveau remède et leur a demandé d’indiquer s’ils entendaient en faire usage dans le délai de six mois prévu par la loi no 87. La Cour a attiré l’attention des requérants sur le fait qu’en application de l’article 35 § 1, elle ne pouvait être saisie qu’après l’épuisement des voies de recours internes et que l’omission d’observer cette règle constituait un motif d’irrecevabilité de la requête. Sur le fondement de l’article 37 § 1 de la Convention, la Cour a en outre mis en garde les requérants sur le fait que l’absence de réponse de leur part pourrait l’amener à considérer qu’ils n’entendaient plus maintenir leur requête et qu’elle pourrait en conséquence rayer l’affaire du rôle.

5.

La lettre est bien parvenue aux requérants qui n’y ont pas répondu.

EN DROIT

6.

La Cour constate que les requérants n’ont pas répondu à sa lettre du 29

septembre 2011. Eu égard au contenu de cette lettre, elle conclut que les requérants n’entendent plus maintenir leur requête au sens de l’article

37

§

1

a) de la Convention (voir

Șișcanu c. Moldova

(déc.), no

17988/09, 14

février 2012).

7.

Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1 in fine, la Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Marialena Tsirli

Ineta Ziemele

Greffière adjointe

Présidente