Samoylov împotriva Ucrainei

CINTIMEA SECȚIUNE DECIZIE Cereri nr. 22947/02 și 22966/02 Andrey Mikhaylovych SAMOYLOV împotriva Ucrainei și Vladimir Vladimirovich IVANCHENKO împotriva Ucrainei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care stă la 2 octombrie 2012 în calitate de comitet compus din: Boštjan M. Zupančič, președinte, Ann Power-Forde, Angelika Nußberger, judecători și Stephen Phillips, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererile depuse la 27 mai 2002, prin deliberare, hotărăsc după cum urmează: PROCEDURA Reclamanții, dl Andrey Mikhayloyvych Samoylov (depunerea nr. 22947/02) și dl Vladimirovich Ivanchenko (depunerea nr. 22966/02), sunt resortisanți ruși născuți în 1970. Ele au fost reprezentate în fața Curții de dl Valeriy Romanov și dna Inna Ivanchenko.

Circumstanțele cauzelor, legislația și practicile interne relevante și plângerile reclamanților sunt rezumate în hotărârea parțială a Curții dată în cazurile instantanee (a se vedea Ivanchenko, Samoylov și Ivanchenko c. Ucraina (dec.) nos 60726/00, 22947/02 și 22966/02, 17 Februarie 2004). Reclamarea a fost formulată în temeiul articolelor 3, 6 și 13 din Convenție în ceea ce privește evenimentele din și după 1999. Notificarea cererilor a fost dată guvernului la 17 februarie 2004. Ultima scrisoare a dlui Samoylov data 7 ianuarie 2009 și a dlui Ivanchenko - 12 ianuarie 2009. Reclamanții nu au răspuns la niciuna dintre scrisorile înregistrate ale Curții din 9 scrisori. Februarie, 20 septembrie și 2 decembrie 2011 solicitându-i să confirme că reprezentanții lor erau avocați în funcție de decizia de grevă în cazul Ivanchenko c. Ucraina (n. 60726/00, 7 februarie 2006) și să furnizeze informații suplimentare cu privire la cauzele lor.

Reclamanții au fost avertizați cu privire la posibilitatea ca cazurile lor să poată fi, de asemenea, eliminate din lista de cauze a Curții dacă nu au răspuns. În continuare, într-o scrisoare înregistrată din 9 mai 2012, reclamanții au fost adresați, în special, în următoarele termeni: „Curtea poate decide asupra admisibilității cauzelor pe baza dosarelor în prezent. Alternativ, și în special dacă nu reacționați la această scrisoare, poate concluziona că reclamanții nu mai sunt interesați să urmărească cererile și să decidă să-i scoată din lista cazurilor sale.” Nu s-a primit niciun răspuns la această scrisoare.

Prin scrisoarea din 16 iulie 2012, guvernul a informat Curtea că dl Samoylov a murit la 5 aprilie 2009. În plus, având în vedere faptul că nu răspunde în mod consecvent la scrisorile Curții și în absența oricărei contacte cu dl Ivanchenko din 2009, Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, acesta nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. În cele din urmă, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazurilor. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată din lista cazurilor.

Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor și să le scoată din lista cazurilor sale. Stephen Phillips Boštjan M. Zupančič Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION Applications nos. 22947/02 and 22966/02 Andrey Mikhaylovych SAMOYLOV against Ukraine and Vladimir Vladimirovich IVANCHENKO against Ukraine The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 2 October 2012 as a Committee composed of: Boštjan M. Zupančič, President, Ann Power-Forde, Angelika Nußberger, judges, and Stephen Phillips, Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on 27 May 2002, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The applicants, Mr Andrey Mikhaylovych Samoylov (application no. 22947/02) and Mr Vladimir Vladmirovich Ivanchenko (application no. 22966/02), are Russian nationals who were born in 1970. They were represented before the Court by Mr Valeriy Romanov and Mrs Inna Ivanchenko.

The circumstances of the cases, the relevant domestic law and practice and the applicants’ complaints are summarised in the partial decision of the Court given in the instant cases (see Ivanchenko, Samoylov and Ivanchenko v. Ukraine (dec.) , nos. 60726/00, 22947/02 and 22966/02, 17 February 2004). Complaint was made under Articles 3, 6 and 13 of the Convention in respect of events in and following 1999. Notice of the applications was given to the Government on 17 February 2004. The last letter from Mr Samoylov dates 7 January 2009 and from Mr Ivanchenko - 12 January 2009. The applicants failed to answer any of the Court’s registered letters of 9 February, 20 September and 2 December 2011 requesting them to confirm that their representatives were lawyers in view of the strike-out decision in the case of Ivanchenko v. Ukraine (no. 60726/00, 7 February 2006) and to provide further information on their cases.

The applicants were warned of the possibility that their cases might also be struck out of the Court’s list of cases if they failed to reply. Further, in a registered letter of 9 May 2012, the applicants were advised, specifically, in the following terms: “the Court may decide on the admissibility of the cases on the basis of the files as they stand at present. Alternatively, and in particular if you do not react to this letter, it may conclude that the applicants are no longer interested in pursuing the applications and decide to strike them out of its list of cases.” No reply to that letter was received. By letter of 16 July 2012 the Government informed the Court that Mr Samoylov had died on 5 April 2009. THE LAW The Court notes that no heirs of Mr Samoylov expressed a wish to maintain his application.

Furthermore, given the consistent failure to reply to the Court’s letters and in the absence of any contact with Mr Ivanchenko since 2009, the Court considers that, in these circumstances, he may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Finally, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the cases. In view of the above, it is appropriate to strike the cases out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to join the applications and to strike them out of its list of cases.

Stephen Phillips Boštjan M. Zupančič Deputy Registrar President