ZWINKELS v. THE NETHERLANDS

Reclamantul, dl Martinus Gerardus Maria Zwinkels, este un național Țările de Jos, care s-a născut în 1960 și locuiește în Oterleek. La 8 septembrie 2006, doi inspectori ai Inspectorării Muncii (Arbeidsspectie) au inspectat sediul reclamantului în temeiul Legii privind forțele de muncă (Arbeid vreemdelingen). Inspectorii au constatat că casa reclamantului era pictata de două persoane care nu aveau nici cetățenie Țările de Jos, nici de o naționalitate care le-a permis să fie equiparate cu resortisanții Țărilor de Jos în scopuri de ocupare a forței de muncă și că nu aveau permis de muncă (tewerkstellingsvergunning). În timpul inspecției, cei doi inspectori au intrat în garajul reclamantului, care nu a fost conectat la casa sa, în absența reclamantului și fără permisiunea sa, în cazul în care au interogat cele două persoane străine. La 13 octombrie 2006, reclamantul și soția sa au fost interogați de doi inspectori ai Inspectoriului Muncii cu privire la presupusa încălcare a Legii Naționalilor Externe (Angajare). În timpul interviului, unul dintre inspectori a declarat că „dacă a existat un miros străin, aș cere întotdeauna [un permis de lucru]”. Reclamantul și-a exprimat nemulțumirea cu acest comportament al inspectorului, dar nu a fost luată notă de incident în raportul interviului. La 4 decembrie 2006, ministrul Adjunct (staatssecretaris) al Afacerilor Sociale și Ocuparei (Sociale Zaken en Werkgelegenheid) a trimis reclamantului copii ale rapoartelor inspectorilor. Într-o scrisoare din 5 februarie 2007, ministrul adjunct a informat reclamantul cu privire la intenția de a-i amenda 8 000 de euro (EUR) în conformitate cu art. 19a, coroborat cu art. 2 din Legea Naționalilor Externe (Angajare). În observațiile sale scrise (zienswijze) reclamantul a contestat suma amenzii și s-a plâns că inspectorii au intrat în garaj fără permisiunea sa. Prin decizia din 23 martie 2007, ministrul afacerilor sociale și al ocupării forței de muncă a respins argumentele reclamantului și a impus amendă de 8.000 EUR. Reclamantul a depus o obiecție (bezwaar) împotriva prezentei decizii, explicând în detaliu argumentele exprimate în observațiile sale scrise, susținând circumstanțe atenuante și susținând în continuare că nu este de acord cu diferitele interpretații ale cuvântului „administrator” în sistemul juridic Țărilor de Jos. În plus, el s-a plâns de comportamentul unuia dintre inspectorii Inspectorării muncii în cadrul interviului din 13 octombrie 2006. În timpul unei audieri prin telefon (telefonische hoorzitting) la 5 decembrie 2007, reclamantul a primit șansa de a explica în continuare aceste declarații. 10. La 11 ianuarie 2008, ministrul a respins obiecția reclamantului, declarând motivele juridice ale deciziei și a arătat reclamantului că, în ceea ce privește comportamentul inspectorilor în timpul interviului, ar putea depune o plângere oficială împotriva acestor persoane la Inspectoarea muncii. Plângerile reclamantului privind intrarea în garaj au fost, de asemenea, respinse, deoarece a apărut că garajul nu era în legătură direct cu casa sa, ceea ce a obviat nevoia de autorizare pentru a intra în ea. 11. Reclamantul a apelat împotriva hotărârii Curții Regionale Alkmaar (rechtbank) la 28 ianuarie 2008, respingând argumentele prezentate în opoziția sa, inclusiv plângerea că inspectorii inspectorilor Inspecției muncii au intrat în garaj fără permisiunea sa. 12. La 27 iulie 2009, Curtea Regională a susținut că, deoarece garajul reclamantului nu era direct conectat la domiciliul său, inspectorii nu aveau nevoie de permisiunea de a intra în ea. Curtea Regională a respins celelalte plângeri ale reclamantului, dar a decis să reducă amenzile la valoarea de 7,600 EUR, deoarece procedurile dinaintea instanței au depășit un timp rezonabil. 13. La 17 februarie 2010, Divizia de Jurisdicție Administrativă a Consiliului de Stat (Afeling bestuursrechtspraak van de Raad van State, „Divizia de Jurisdicție Administrativă”) a respins hotărârea reclamantului, printre altele, că nu a fost argumentat în mod corespunzător în ceea ce privește intrarea garajului său de către inspectori. 14. Secțiunile relevante ale Legii Naționalilor Externe (Angajare) prevăd următoarele: 1. În prezenta Lege și legislația delegată pe baza acesteia, [se aplică următoarele definiții]: a. Ministrul: Ministrul Afacerilor Sociale și al Ocuparei forței de muncă; b. angajator: 1o persoana care, în exercitarea unui birou, profesie sau a unei afaceri, are pe altcineva care efectuează activitate (degene die in de uitoeving van een ambt, beroep de bedrijf een and arbeid arbeid laat verrichten); ... Este interzis ca un angajator să angaja un cetățean străin în Țările de Jos fără permis de lucru. Orice eșec în conformitate cu secțiunea 2(1) ... este considerat infracțiuni administrative (overtredingen). ... un funcționar numit de ministru [și anume. Ministrul Afacerilor Sociale și al Ocuparei forței de muncă] în acest scop și care intră sub autoritatea ministrului impune, în numele ministrului, o amendă administrativă oricărei persoane la care se aplică obligațiile derivate din prezenta lege, în măsura în care nerespectarea acestor obligații este considerată o infracțiune administrativă. Crimele administrative definite în sensul prezentului act [[d]e terzake van deze wet gestelde overtredingen] se aplică fiecăruia persoană cu care a fost comisă sau în legătură cu care a fost comisă o infracțiune administrativă (zece opzichte van elk persoon, întâlnită de ten aanzien van wie een overtreding este begaan)” 15. Legea privind finanțarea normelor de politică privind resortisanții străini (angajamente), publicată pentru prima dată în Journalul Oficial (Staatscourant) 2004, nr. 249 și reînnoită în fiecare an de atunci (atunci cum este relevant în cazul dinaintei Curții, nr. 250), stabilește un tarif care urmează să fie aplicat în impunerea amenzilor administrative. Un organism juridic care angajează un cetățen străin fără permis de muncă va fi amendat 8.000 EUR. Dacă angajatorul este o persoană fizică care nu este o entitate juridică, amenzile sunt reduse cu jumătate.