Sari la conținut
CtEDO 16.10.2012 Auto

SCHILDER v. THE NETHERLANDS

RESPONDENT
NLD
HOTĂRÂRE
16.10.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
  • Inadmisibil
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
SCHILDER v. THE NETHERLANDS (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Reclamantul, H.C.W. Schilder, este un cetățean olandez, născut în 1973 și locuiește în Tilburg. Reclamantul este preot și președinte al consiliului Heilige Margarita Maria Alacoque (“parohia”) din Tilburg. Parohia are o biserică, cu un singur clopot. Din 1924 clopotul bisericii a fost folosit pentru a chema parohianții la serviciile de cultură. Pentru a suna parohianții pentru a participa la serviciul de la 7.30 a.m., reclamantul obișnuia să sune clopotul bisericii la 7.15 a.m. timp de trei minute. La o dată neespecificată și după plângeri ale vecinilor că sunărea clopotului bisericii a tulburat odihna nopții lor, reclamantul a redus sunetul clopotului bisericii la 7.15 a.m. la un minut.

În timp ce rezidenții vecini au depus, de asemenea, plângeri repetate la autoritățile municipale din Tilburg, solicitând acesteia să intervină în ceea ce privește sunetul excesiv al clopotului bisericii parohiale la 7.15 a.m., municipalitatea a efectuat măsurători ale nivelurilor sonore implicate. Prin scrisorile din 16 februarie și 21 martie 2007 primarul Tilburg și Aldermen (College van Burgemeester en Wethouders) au emis avertismente pentru comitetul parohial, declarând că volumul clopotului bisericii sună la 7.15 a.m. a constituit o perturbație de zgomot intolerabil. Prin urmare, volumul ar trebui redus și, în cazul în care consiliul parohial nu a reușit să facă acest lucru, ar fi fost impusă o ordonanță de plăți incrementale de pedeapsă (últimul dwangsom onder), și anume 5.000 de euro (EUR) pentru fiecare încălcare până la o sumă maximă de 50.000 EUR.

Întrucât consiliul parohial nu a retras volumul sunării clopotului de dimineață – și după un avertisment suplimentar de către primarul și Assessori la 2 mai 2007 – primarul Tilburg și Aldermen au notificat consiliul parohial la 19 iunie 2007 de intenția lor de a impune o ordonanță pentru plățile de pedeapsă incrementale în cazul în care volumul sunării clopotului nu a fost redus. Potrivit primarului și Assessorilor, această ordine a fost bazată pe art. 110 § 1 din legislația municipală generală din 2005 (Algemene Plaatselijke Verordening; “APV”) în combinație cu art. 10 din Actul privind manifestațiile publice (manifestații de la Openbare Wet; “WOM”). După cum se precizează în scrisoarea care însoțește notificarea, dreptul la libertatea religiei a fost cântărit împotriva intereselor altora din comunitate.

S-a decis că sunetul clopotului bisericii în dimineața devreme, la volumurile măsurate constituie un zgomot intolerabil. Incapacitatea consiliului parohial de a reduce nivelul sonor la dimineața devreme ar contraveni secțiunea 110 § 1 din APV. A fost luată la 23 iulie 2007 o decizie oficială în acest sens, având în vedere observațiile scrise ale reclamantului cu privire la avizul de intenție (zienswijze). Obiecția (bezwaar) depusă de parohia împotriva acestei hotărâri a fost respinsă de primarul și de consilieri la 7 septembrie 2007. Parohia a depus un recurs la Curtea Regională Breda (rechtbank). Prin hotărârea din 26 noiembrie 2007 Curtea Regională Breda a acceptat acest recurs. Acesta a afirmat, la început, că a presupus că recursul a fost depus exclusiv de către parohie și că toate actele juridice întreprinse de reclamant în cadrul procedurii privind obiecția și apelul au fost efectuate în calitate de reprezentant al consiliului parohial.

Acesta a constatat că apelurile la închinare prin sunărea clopotelor bisericii intră în domeniul de aplicare al dreptului la libertatea religiei în sensul articolului 6 § 1 din Constituția Țărilor de Jos (Grondwet) și că restricțiile impuse pentru sunărea clopotelor biserici constituie o interferență cu acest drept. Cu toate acestea, municipiul a fost autorizat – pe baza secțiunii 10 WOM și în scopul evitării zgomotului – să stabilească norme și reglementări în ceea ce privește durata și volumul sunetului clopotelor bisericii, cu condiția ca acestea să nu facă iluzorie utilizarea clopotelor bisericii sau să-l restricționeze inutil. Cu toate acestea, Curtea Regională a anulat decizia de a impune plăți de pedeapsă în consiliul parohial, deoarece dispoziția juridică pe care a fost bazată (punctul 110 § 1 APV) nu a putut fi aplicată la sunarea (a) clopoturilor bisericii.

Hotărârea Curții Regionale a devenit finală, deoarece nu a fost interzis niciun recurs împotriva acesteia. În 2008, municipalitatea Tilburg a hotărât să modifice APV pentru a stabili regulile pentru sunarea (a) a clopotelor bisericii și a altor mijloace de închinare. La 1 mai 2009, secțiunea 109a din APV a intrat în vigoare. Această dispoziție se menționează după cum urmează: „În orele 11 și 7.30.

este interzisă emiterea unui apel de închinare în sensul articolului 10 din Actul privind Manifestațiile Publice prin (a) clopotele bisericii sau prin alte mijloace dacă volumul depășește standardele prevăzute în Decretul privind gestionarea mediului (Reguli generale pentru Stabiliri) (Besluit algemene regels voor inrichtingen milieubeheer; „Decretul privind gestionarea mediului”) de mai mult de 10 dB(A) și depășește volumul de referință al mediului cu mai mult de 10 dB(A).” 10. După ce au fost luate noi măsurători de volum în patru zile diferite în mai 2009, primarul și Assessorii au eliberat din nou avertismente oficiale consiliului parohial în ceea ce privește nivelul sonor al sunetului clopotului bisericii în dimineața devreme.

Întrucât s-a constatat că comitetul parohial nu a respectat standardele prevăzute în secțiunea 109a a APV, primarul Tilburg și Assessorii au notificat comitetul parohial la 16 iunie 2009 de intenția lor de a impune o ordonanță de plăți incrementale de pedeapsă la comitetul parohial dacă nu a respectat secțiunile 109a a APV. Deși este invitat să facă acest lucru, consiliul parohial nu a depus nicio observație scrisă cu privire la intenție. O decizie oficială a primarului și a Assessorilor a urmat la 7 iulie 2009 prin care se va impune pentru fiecare dată, după 29 iulie 2009, o plată suplimentară a pedepsei de 5.000 EUR (nu depășind suma totală de 50.000 EUR).

Întrucât consiliul parohial și reclamantul nu au respectat standardele de volum aplicabile atunci când a sunat clopotul bisericii, primarul și consiliul de consiliere au impus, la 23 octombrie 2009, o opoziție – cu consimțământul părților transformată într-un recurs direct la Curtea Regională de la Breda – împotriva acestei decizii a fost depusă de solicitant. 12. Prin hotărârea din 20 octombrie 2010, Curtea Regională Breda a respins acest recurs. A constatat din nou că autoritățile municipale au dreptul – pe baza secțiunii 10 a OMM-ului – să stabilească norme pentru durata și volumul apelurilor de închinare. Remarcand, printre altele, că nu au aplicat restricții pentru sunarea clopotului bisericii la chestiune între orele 7.30 și 11.00.

și constatând că nu s-a demonstrat că ar fi fost imposibil de moderat volumul prin a face ajustări la clapper, Curtea Regională a respins argumentul că normele în cauză au făcut iluzorie utilizarea clopotelor bisericii pentru apeluri de închinare. 13. La 13 iulie 2011, apelul ulterior al reclamantului la Divizia de Jurisdicție Administrativă (Afeling Bestuursrecht) al Consiliului de Stat (Raad van State), a fost respins, în măsura în care este cazul, această hotărâre menționează: „2.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2013-08-30
0,89
ONROEREND GOED MAATSCHAPPIJ DE LINDE GROESBEEK B.V. AND OTHERS v. THE NETHERLANDS
coletelor din anii 1990 prin intermediul unei prescripții acquisitive (verkrijgende verjaring) La 18 mai 2004, Curtea de Apel a adoptat o decizie (rolbeschikking ) respingând obiecția municipalității. Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre i
CtEDO 2014-01-28
0,89
A.M.B. ET AUTRES c. ESPAGNE
către regiunea Madrid pentru a se întreține nevoile de bază ale familiilor care s-ar putea afla în pericol de excluziune socială. Recurenta a declarat că a solicitat din 2007 și în mai multe rânduri la mai multe locuri pentru ea și copiii s
CtEDO 2010-05-20
0,89
CASE OF OLUIC v. CROATIA
Reclamantul locuiește în Rijeka. Reclamantul deține o parte a unei case din Rijeka, unde locuiește cu familia ei. Din decembrie 1999 un bar, F., a fost condus de o a treia persoană în cealaltă parte a casei. La 16 martie 2001, reclamantul a
CtEDO 2012-09-18
0,89
S.R. v. THE NETHERLANDS
beroep) împotriva deciziei. Cu toate acestea, este posibil să se depună un recurs la punctele de drept la Curtea Supremă....” 14. Reclamantul declară că ea solicită procurorului public să solicite o decizie a Curții în această chestiune, da
CtEDO 2002-06-04
0,89
CASE OF OLIVIEIRA v. THE NETHERLANDS
timp de opt ore, iar poliția solicită ulterior Burgomasterului să impună la reclamantului un ordin de interdicție de 14 zile. 11. În opinia Burgomasterului, reclamantul ar comite din nou acte de deranjare a ordinii publice în viitorul aprop
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă