CHIHA c. FRANCE

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 57639/08 Salah CHIHA împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 23 octombrie 2012 într-un comitet compus din Mark Villiger, președinte, Andre Potocki, Paul Limperi, judecători, și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată anterior la 1 noiembrie 2008, După ce a deliberat, face următoarea decizie FAȚĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Salah Chiha, este un resortisant tunisian născut în 1924 și rezident în Monastir. Guvernul francez (atît) a fost reprezentat de agentul său, dl E. Belliard, director al afacerilor juridice la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul consideră că refuzul autorităților franceze de a-și revaloriza pensia de luptă în condiții de egalitate cu cea plătită resortisanților cu cetățenie franceză a constituit o diferență de tratament bazată pe cetățenie și fără justificare obiectivă și rezonabilă. Plângerile reclamantului au fost comunicate guvernului care și-a transmis observațiile. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Dacă, într-o primă etapă, reclamantul a răspuns la scrisorile Curții, ultimele trimiteri ale acesteia au rămas fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 5 iulie 2012, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai scurt și că nu a solicitat prelungirea. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, putea să elimine o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenionează să o mențină. Scrisoarea a fost trimisă Curții din cauza faptului că nu a putut fi emisă reclamantului. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Stephen Phillips Mark Villiger grefier adjunct Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

57639/08

Salah CHIHA

contre la France

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 23 octobre 2012 en un comité composé de

:

Mark Villiger,

président,

André Potocki,

Paul Lemmens,

juges,

et de Stephen Phillips,

greffier adjoint

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 1

er

novembre 2008,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Salah Chiha, est un ressortissant tunisien né en 1924 et résidant à Monastir.

Le gouvernement français («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent, M

me

E. Belliard, directrice des affaires juridiques au ministère des Affaires étrangères.

Invoquant l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 1 du Protocole n

o

1, le requérant estime que le refus des autorités françaises de revaloriser sa retraite du combattant à égalité avec celle versée à des ressortissants ayant la nationalité française a constitué une différence de traitement fondée sur la nationalité et dénuée de justification objective et raisonnable.

Les griefs du requérant ont été communiqués au gouvernement qui a transmis ses observations. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. Si dans un premier temps le requérant a répondu aux courriers de la Cour, les derniers envois de celle-ci restèrent sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 5 juillet 2012, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui

était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre fut renvoyée à la Cour faute d’avoir pu être délivrée au requérant.

EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Stephen Phillips

Mark Villiger

Greffier adjoint

Président