Pshenichnyy împotriva Rusiei

PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 3205/09 Nikolay Ivanovich PSHENICHNYY împotriva Rusiei depusă la 16 decembrie 2008 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Nikolay Ivanovich Pshenichnyy, este un național rusesc, născut în 1954 și trăiește în Stavropol. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală împotriva reclamantului La 14 iulie 2007, reclamantul a fost arestat pe baza suspiciunilor de tranzacții ilegale de droguri. La 15 iulie 2007, Curtea de district Promyshlennyy din Kursk a autorizat detenția reclamantului în așteptarea anchetei. Curtea a remarcat următoarele: „... [reclamantul] este acuzat de o infracțiune deosebit de gravă.

El nu are un loc permanent de reședință în Kursk. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că argumentele prezentate de [investitorii] că ... [ [reclamantul] ar putea absoarbe sunt justificate … ” La 7 august 2007, Curtea Regională Kursk a susținut decizia din 15 iulie 2007 privind recursul. La 13 septembrie, 13 noiembrie și 13 decembrie 2007, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului până la 14 noiembrie și 14 noiembrie 2007. Decembrie 2007 și, respectiv, 14 ianuarie 2008. De fiecare dată, instanța a motivat după cum urmează: „Curtea consideră că, fiind acuzată de o infracțiune deosebit de gravă care presupune o condamnare lungă și care nu are un loc permanent de reședință în regiunea Kursk sau Kursk, reclamantul, dacă este liber, ar putea să se absoneze pentru a interfera cu administrarea justiției.” La 9 Octombrie 2007 Curtea Regională a susținut hotărârea din 13 septembrie 2007 privind recursul.

La 11 ianuarie 2008, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului până la 14 februarie 2008. Curtea a reiterat versiunile utilizate în ordinele sale anterioare. Se pare că cazul reclamantului a fost transferat pentru anchetă suplimentară Biroului Procurorului General al Federației Ruse. Februarie 2008 Curtea de district de Ostankinskiy din Moscova a prelungit detenția reclamantului până la 12 aprilie 2008. Curtea a afirmat următoarele: „Afând studiat materialele prezentate în ceea ce privește [reclamantul], instanța consideră că argumentele prezentate de investigator și procurorul sunt convingătoare, au o bază în drept și cererea lor ar trebui acordată. Având în vedere o anumită complexitate a cazului penal, [reclamantul] ar trebui reținut în continuare.

El este acuzat de o infracțiune deosebit de gravă ... El este privat de datele referitoare la martorii din [prezentul caz]. complicii săi sunt încă în libertate. În plus, circumstanțele care subminează reținerea [aplicantului] în custodie nu au încetat să existe. În consecință, există motive de a crede că, dacă în libertate, reclamantul] poate absține, pune presiune asupra martorilor, altfel interferează cu administrarea justiției și continuă activitățile sale penale.

[Curtea discerne] niciun motiv care justifică ridicarea sau modificarea măsurii de reținere impuse ... La 11 aprilie 2008, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului până la 12 Mai 2008. Curtea a indicat după cum urmează: „... instanța ia în considerare faptul că [reclamantul] este ... acuzat de o infracțiune gravă care presupune o condamnare de până la zece ani, că urmărirea penală este în posesia informațiilor care confirmă că [reclamantul], [dacă eliberat], ar putea interfera cu investigația. Curtea este convinsă că [dacă a fost eliberat] [reclamantul] ar putea absține sau să continue activitatea penală… instanța consideră că circumstanțele care susțin reținerea [aplicantului] în custodie nu au încetat să existe.

Acesta acordă cererea investigatorului de a prelungi detenția [aplicantului]. [Curtea descoperă] nici un motiv care să justifice ridicarea sau modificarea măsurii de reținere (inclusiv, cauțiunea, astfel cum a fost solicitat de apărare). O astfel de măsură de reținere nu va avea un efect disuasiv [pentru solicitant] ... La 30 aprilie 2008, Tribunalul Orașului Moscova a susținut hotărârea din 11 aprilie 2008 privind recursul. La 8 mai 2008, Curtea de District a prelungit deținerea reclamantului până la 12 aprilie 2008. Iulie 2008. Curtea a raționat după cum urmează: „Curtea ia în considerare gravitatea specifică a infracțiunii [reclamantul] este acuzată. Consecințele sociale grave care justifică detenția pre judecată a inculpatului … Curtea remarcă, de asemenea, că în cazul actual, există motive de a crede că necesitatea de a proteja interesul public, în ciuda presupunerii de nevinovăție, depășește dreptul la libertate personală.

În prezent [curtea] ia în considerare caracterul inculpatului și acuzațiile particulare împotriva acestuia în ceea ce privește participarea la traficul ilegal de droguri. Acuzatul nu face comentarii cu privire la arestarea și acuzațiile împotriva lui … El a spus instanței că avocatul său l-a înșelat. Prin urmare, în prezent, nu este posibil să se țină seama de informațiile despre comportamentul respectabil și caracterul pozitiv al inculpatului care este cunoscut numai pentru el. Autoritățile de investigație nu dispun de ... informații în ceea ce privește comportamentul inculpatului sau motivele acțiunilor sale … modul vivendi inculpatului și ... informațiile pe care le-a păstrat ilegal droguri în locații diferite, dau motive instanței să creadă că inculpatul ar putea abține sau să își continue activitatea criminală.

Investigatorul a susținut că acuzatul ar putea pune presiune asupra altor părți la procedură… instanța constată că acuzatul este privat de datele personale ale complicilor. Acest fapt, însoțit de informațiile că acuzatul ... a fost un boxer [profesional] dă motive să creadă că acuzatul ar putea interfera cu administrarea justiției.” Mai 2008 Curtea de Oraș a susținut decizia din 8 mai 2008 privind recursul. La 7 iulie 2008, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului până la 14 iulie 2008 [1]. La 28 iulie 2008, Curtea de Oraș a susținut decizia din 7 iulie 2008 privind recursul. La 14 iulie 2008, Curtea de Oraș a prelungit detenția reclamantului până la 12 septembrie 2008. „Argumentele prezentate de [reclamantul] și [avocatul său] că [reclamantul] poate fi eliberat în funcție de nevinovăția și starea sa de sănătate, referințe de caracter pozitiv și că poate fi eliberat pe cauțiune în valoare de RUB 200.000 de persoane ar trebui concediate.

[Reclamantul] este acuzat de o infracțiune deosebit de gravă, el nu are un loc permanent de reședință la Moscova, unde se desfășoară ancheta. El poate permite să se călătorească liber dintr-o regiune în alta și cauțiunea în valoare de RUB La 12 august 2008, Curtea de Promyshlennyy din Kursk a primit dosarul reclamantului și a stabilit audierea preliminară a cazului pentru 21 august 2008. În septembrie 2008, Curtea Supremă a Federației Ruse a susținut decizia din 14 iulie 2008 privind recursul. La 16 ianuarie 2009, Curtea Promyshlennyy din Kursk a prelungit detenția reclamantului până la 12 aprilie 2009. Curtea a remarcat următoarele: „Argumentele prezentate de [reclamantul] și [avocatul său] că [reclamantul] poate fi eliberat în funcție de nevinovăția și starea sa de sănătate, referințe de caracter pozitiv și că poate fi eliberat pe cauțiune în valoare de RUB 200.000 de persoane ar trebui respinse.

[Reclamantul] este acuzat de o infracțiune deosebit de gravă, el nu are un loc permanent de reședință în Kursk, unde se desfășoară procesul. El poate permite să se călătorească liber dintr-o regiune în alta și cauțiunea nu ar îndeplini funcția de o măsură de reținere. Având în vedere caracterul de mai sus și ținând cont de [aplicanții], instanța concluzionează că, dacă în libertate și cunoștință despre posibila sentință, [reclamantul] ar putea abține sau interfera cu administrarea justiției.” La 5 februarie 2009, Curtea de District Promyshlennyy a considerat că reclamantul a fost vinovat și l-a condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare. Februarie 2009 Curtea Regională Kursk a susținut decizia din 16 ianuarie 2009 privind recursul.

La 26 martie 2009, Curtea Regională a susținut condamnarea reclamantului asupra recursului. Condiții de detenție La 14 iulie 2007, reclamantul a fost dus la o secție de poliție unde a fost plasat într-o celulă suprapopulată murdară, care nu a avut nici măcar un loc de așezare. Apoi a fost adus la un centru de detenție temporar în Kursk. El a petrecut câteva ore într-o celulă care nu a fost furnizată cu toaletă. A fost un butoi de metal în mijlocul celulei pe care reclamantul a trebuit să le folosească în schimb. La o dată neespecificată, reclamantul a fost transferat la o închisoare de închidere în Kursk. Celula unde a fost plasat a fost suprapopulat în mod constant. Avea douăzeci de locuri de dormit și aproximativ 40-50 deținuți acolo a trebuit să se schimbe la somn.

Nu a fost ventilație. reclamantul a căzut bolnav, dar nu a fost furnizată asistență medicală. Singurul medicament disponibil pentru el a fost cel trimis de familia sa. La 31 ianuarie 2008, reclamantul a fost transferat într-o închisoare în custodie în Moscova. La început, el a fost reținut în condiții satisfăcătoare. Alimentul a fost bun și reclamantul a primit asistență medicală. Apoi a fost plasat într-o celulă suprapopulată, unde numărul de locuri de dormit era insuficient și deținuții s-au întors la somn. Celula era murdară, umed, rece și infestată cu paraziți. Toaleta nu a oferit nici o intimitate. Alimentația era de calitate scăzută. Reclamantul a fost limitat la celula toată ziua, cu excepția exercițiului în aer liber de o oră.

În zilele audierilor curtei, reclamantul a fost privat de alimente sau apă timp de aproape 12 ore. La o dată neespecificată, în orice caz cel târziu de 16 ore. Ianuarie 2009, reclamantul a fost transferat la o închisoare de încarcerare din Kursk. În perioada aprilie-mai sau iunie 2009 reclamantul a fost deținut într-o închisoare de încarcerare în Volgograd, în care mâncările erau rare și reclamantul a pierdut aproape 30 kg. Celula a măsurat 50 de metri pătrați și a adăpostește 50 de deținuți. COMPLAINTE Reclamantul se plânge în temeiul articolului 5 3 din Convenție că durata deținutului său înainte de judecată a fost excesivă.

În forma de aplicare din 22 septembrie 2009, reclamantul se plânge despre detenția sa în condiții horrorificante de la 14 iulie 2007 la martie 2009; în conformitate cu art. 5 din Convenția că arestarea sa a fost ilegală; că a fost informat despre motivele arestării sale într-o zi după aceasta; în temeiul articolului 5 din Convenția 6 din Convenția cu privire la lungimea și poziția procurorului procesului penal împotriva lui. El susține în continuare că condamnarea sa se bazează pe dovezi inadmisibile și contradictorii, că nu a putut confrunta cu anumite martori împotriva lui. El se plânge în conformitate cu art. 8 din Convenția despre apariția presupusă ilegală de telefonie. Iulie 2010, reclamantul se plânge de condițiile de detenție într-o închisoare în custodie în Volgograd.

El susține încă o încălcare a articolelor 5 și 14 din Convenție. Detenția preliminară a reclamantului s-a bazat pe motive „relevante și suficiente” și a fost compatibilă cu cerința de „tempo rațional” a articolului 5 § 3 din Convenție (cf. Olstowski c. Polonia , nr. 34052/96, § 78, 15 noiembrie 2001; Ilijkov c. Bulgaria , nr. 33977/96, § 81, 26 iulie 2001)? [1] Reclamantul nu a prezentat o copie a deciziei.

FIRST SECTION

Application no. 3205/09 Nikolay Ivanovich PSHENICHNYY against Russia lodged on 16 December 2008

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Nikolay Ivanovich Pshenichnyy, is a Russian national, who was born in 1954 and lives in Stavropol. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. 1. Criminal proceedings against the applicant On 14 July 2007 the applicant was arrested on suspicion of illegal drug dealings. On 15 July 2007 the Promyshlennyy District Court of Kursk authorised the applicant’s detention pending investigation. The court noted as follows: “... [the applicant] is charged with a particularly grievous offence. He does not have a permanent place of residence in Kursk. Regard being had to the above, the court considers that the arguments presented by [the investigators] that ... [the applicant] might abscond are substantiated … ” On 7 August 2007 the Kursk Regional Court upheld the decision of 15 July 2007 on appeal.

On 13 September, 13 November and 13 December 2007 the District Court extended the applicant’s detention until 14 November and 14 December 2007 and 14 January 2008 respectively. Each time the court reasoned as follows: “The court considers that, being charged with a particularly serious offence which entails a lengthy custodial sentence and not having a permanent place of residence in Kursk or Kursk Region, the applicant, if at liberty, might abscond in order to interfere with administration of justice.” On 9 October 2007 the Regional Court upheld the decision of 13 September 2007 on appeal. On 11 January 2008 the District Court extended the applicant’s detention until 14 February 2008. The court reiterated verbatim the reasoning used in its previous orders.

It appears that the applicant’s case was transferred for further investigation to the General Prosecutor’s Office of the Russian Federation. On 12 February 2008 the Ostankinskiy District Court of Moscow extended the applicant’s detention until 12 April 2008. The court stated as follows: “Having studied the submitted materials in respect of [the applicant], the court considers that the arguments furnished by the investigator and the prosecutor are convincing, have basis in law and their request should be granted. In view of a particular complexity of the criminal case, [the applicant] should be detained further. He is charged with a particularly grievous offence … He is privy to the data concerning the witnesses in the [present] case.

His accomplices are still at large. Furthermore, the circumstances underlying the [applicant’s] remand in custody have not ceased to exist. There are accordingly grounds to believe that, if at liberty, the applicant] may abscond, put pressure on witnesses, otherwise interfere with administration of justice and continue his criminal activities. [The court discerns] no grounds justifying the lift or change of the measure of restraint imposed … ” On 11 April 2008 the District Court extended the applicant’s detention until 12 May 2008. The court indicated as follows: “... the court takes into account that [the applicant] is ... charged with a grievous offence which entails a custodial sentence of up to ten years, that the prosecution is in possession of the information confirming that [the applicant], [if released], might interfere with investigation.

The court is convinced that, [if released], [the applicant] might abscond or continue criminal activity… the court considers that the circumstances underlying the [applicant’s] remand in custody have not ceased to exist. It grants the investigator’s request to extend the [applicant’s] detention. [The court discerns] no grounds justifying the lift or change of the measure of restraint (including, bail as was asked by the defence). Such other measure of restraint will not have a deterring effect [on the applicant] … ” On 30 April 2008 the Moscow City Court upheld the decision of 11 April 2008 on appeal. On 8 May 2008 the District Court extended the applicant’s detention until 12 July 2008. The court reasoned as follows: “The court takes into account the particular gravity of the offence [the applicant] is charged with.

It entails grave social consequences which justify the defendant’s pre ‑ trial detention … The court further notes that in the present criminal case there are grounds to believe that the necessity to protect public interest, despite the presumption of innocence, outweighs the right to personal liberty. Herewith [the court] takes into account the defendant’s character and the particular charges against him concerning participation in illegal drug trafficking. The defendant does not comment on the arrest and charges against him … He told the court that his lawyer had deceived him. Accordingly, it is not currently possible to take into account the information about the defendant’s law abiding behaviour and positive character that is known only to him.

The investigative authorities do not have ... information as regards the defendant’s behaviour or the motives of his actions … The defendant’s modus vivendi and ... the information that he unlawfully kept drugs at different locations, give the court reasons to believe that the defendant might abscond or continue his criminal activity. The investigator submitted that the defendant might put pressure on other parties to the proceedings… the court notes that the defendant is privy to personal data of the accomplices. This fact coupled with the information that the defendant ... was a [professional] boxer gives reasons to believe that the defendant might interfere with administration of justice.” On 26 May 2008 the City Court upheld the decision of 8 May 2008 on appeal.

On 7 July 2008 the District Court extended the applicant’s detention until 14 July 2008 [1] . On 28 July 2008 the City Court upheld the decision of 7 July 2008 on appeal. On 14 July 2008 the City Court extended the applicant’s detention until 12 September 2008. The court noted as follows: “The arguments presented by [the applicant] and [his lawyer] that [the applicant] can be released in view of his innocence and health condition, positive character references and that he can be released on bail in the amount of RUB 200,000 should be dismissed. [The applicant] is charged with a particularly grievous offence, he does not have a permanent place of residence in Moscow where the investigation is conducted.

He can afford to travel freely from one region to another and the bail in the amount of RUB 200,000 would not fulfil the function of a measure of restraint. There are no data substantiating the allegation that [the applicant] is not fit for detention for health reason.” On 12 August 2008 the Promyshlennyy District Court of Kursk received the applicant’s case-file and fixed the preliminary hearing of the case for 21 August 2008. On 10 September 2008 the Supreme Court of the Russian Federation upheld the decision of 14 July 2008 on appeal. On 16 January 2009 the Promyshlennyy District Court of Kursk extended the applicant’s detention until 12 April 2009. The court noted as follows: “The arguments presented by [the applicant] and [his lawyer] that [the applicant] can be released in view of his innocence and health condition, positive character references and that he can be released on bail in the amount of RUB 200,000 should be dismissed.

[The applicant] is charged with a particularly grievous offence, he does not have a permanent place of residence in Kursk where the trial is held. He can afford to travel freely from one region to another and the bail would not fulfil the function of a measure of restraint. Regard being had to the above and taking into account the [applicants] character, the court concludes, that, if at liberty and knowing about the possible sentence, [the applicant] might abscond or interfere with administration of justice.”” On 5 February 2009 the Promyshlennyy District Court found the applicant guilty as charged and sentenced him to five and a half years’ imprisonment. On 10 February 2009 the Kursk Regional Court upheld the decision of 16 January 2009 on appeal.

On 26 March 2009 the Regional Court upheld the applicant’s conviction on appeal. 2. Conditions of detention On 14 July 2007 the applicant was taken to a police station where he was placed in a dirty overcrowded cell which did not even a place to sit. Then he was brought to a temporary detention centre in Kursk. He spent several hours in a cell which was not provided with a toilet. There was a metal barrel in the middle of the cell which the applicant had to use instead. On an unspecified date the applicant was transferred to a remand prison in Kursk. The cell where he was placed was constantly overcrowded. It had twenty sleeping places and some 40-50 inmates who were held there had to take turns to sleep.

There was no ventilation. The applicant fell ill but no medical assistance was provided. The only medicine available to him was the one sent by his family. On 31 January 2008 the applicant was transferred to a remand prison in Moscow. At the very beginning he was detained in satisfactory conditions. The food was good and the applicant received medical assistance. Then he was placed in an overcrowded cell where the number of sleeping places was insufficient and the inmates took turns to sleep. The cell was dirty, damp, cold and infested with parasites. The toilet offered no privacy. The food was of low quality. The applicant was confined to the cell all day except for one-hour outdoor exercise.

On the days of the court hearings the applicant was deprived of food or water for almost twelve hours. On an unspecified date, in any event not later than 16 January 2009, the applicant was transferred to a remand prison in Kursk. From April to May or June 2009 the applicant was held in a remand prison in Volgograd where the meals were scarce and the applicant lost almost 30 kg. The cell measured 50 square metres and housed 50 detainees. COMPLAINTS The applicant complains under Article 5 § 3 of the Convention that the length of his pre-trial detention was excessive. In the application form of 22 September 2009, the applicant complains about his detention in appalling conditions from 14 July 2007 to March 2009; under Article 5 of the Convention that his arrest was unlawful; that he was informed of the reasons for his arrest one day after it; under Article 6 of the Convention about the length and prosecutorial stance of the criminal proceedings against him.

He further alleges that his conviction was based on inadmissible and contradictory evidence; that he could not confront certain witnesses against him. He complains under Article 8 of the Convention about allegedly unlawful telephone tapping. In the application form of 16 July 2010, the applicant complains about the conditions of his detention in a remand prison in Volgograd. He further alleges a violation of Articles 5 § 5 and Article 14 of the Convention.

QUESTION TO THE PARTIES

Has the applicant’s pre-trial detention been based on “relevant and sufficient” reasons and has it been compatible with the “reasonable time” requirement of Article 5 § 3 of the Convention (cf. Olstowski v. Poland , no. 34052/96, § 78, 15 November 2001; Ilijkov v. Bulgaria , no. 33977/96, § 81, 26 July 2001)? [1] The applicant did not submit a copy of the decision.