CASE OF HIRSCHHORN AGAINST ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASE OF HIRSCHHORN AGAINST ROMANIA (CtEDO, 2012)
Rezoluția CM/ResDH(2012)207 [1] Hirschhorn împotriva României Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (Doc. nr. 29294/02, hotărârea din 26 iulie 2007, finală la 26 octombrie 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului odată ce a devenit final; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la: neîndeplinirea unei hotărâri finale de restituire a unei clădiri, din cauza imunității diplomatice ale organizației locatare; lipsa de independență și de imparțialitate a unui tribunal din cauza avizului exprimat de un judecător de inspecție în favoarea respingerii cererilor reclamantului; eșecul autorităților de a transfera drepturile de proprietate asupra clădirii în cauză reclamantului (violații articolului 6 alineatul (1) din Convenția și 1 din Protocolul nr. 1) (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a se conforma hotărârii; După examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcării de către Curte necesită, mai mult decât plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către Statul pârât, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcării și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restitutio în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2012)207 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Hirschhorn împotriva României Rezumatul cauzei introductive Cauza se referă la neexecutarea unei hotărâri finale a instanței din 24/06/1999 care ordonă restituirea unei clădiri către solicitant, pe baza imunității diplomatice ale organizației locative (violația articolului 6§1). Curtea Europeană a remarcat că, având în vedere circumstanțele, chiar dacă existența leasingului ar putea justifica întârzierea de a returna clădirea reclamantului, nu exista o astfel de justificare după expirarea sa (§56 din hotărâre). În plus, posibila imunitate a chiriașului nu a justificat opoziția la transferul drepturilor de proprietate către solicitant, deoarece acest transfer nu ar implica în sine expulzarea chiriașului (§60 din hotărâre). Cazul se referă, de asemenea, la lipsa de independență și de imparțialitate a Curții de Apel din cauza faptului că, în cursul procedurii, președintele său a comunicat judecătorului de inspecție a avizului că organizația locativă nu a putut fi evacuată din cauza imunității diplomatice (violația articolului) 6§1). Curtea Europeană a considerat că prin prezentarea avizului său, judecătorul de inspecție și, implicit, președintele instanței de recurs au avut tendința de a favoriza concedierea cererii reclamantei. În sfârșit, Curtea Europeană a considerat că reclamantul a fost privat de fiecare atribut al dreptului său de proprietate a clădirii din cauza hotărârilor guvernamentale din 2002 și 2005, plasându-l pe lista proprietății de stat (violația articolului 1 din Protocolul nr. 1). În aceste circumstanțe, principiul imunității organismelor de stat nu a fost suficient pentru a legitima în sine faptul că autoritățile nu au transferat drepturile de proprietate asupra clădirii către reclamant (§92, 98 din hotărâre). 000 EUR plătite la 10/03/2008 (în condiții care nu sunt contestate de solicitant) Măsuri individuale Curtea Europeană a ordonat restituirea proprietăților în cauză în termen de trei luni sau a plății de satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile materiale. De asemenea, a acordat reclamantului satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale și prejudiciile materiale pentru pierderea veniturilor. Imobilul în cauză a fost returnat reclamantului. În consecință, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de miniștri. II. Măsuri generale Autoritățile române consideră că acest caz nu dezvăluie o problemă structurală și, în consecință, ar trebui considerată un caz izolat, încălcările constatate de Curtea Europeană în acest caz au rezultat din aplicarea nedreptată a principiilor legate de imunitatea statului în cadrul procedurii de executare. În plus, în contextul lipsei de independență și de imparțialitate a unei instanțe interne, Curtea Europeană a remarcat că judecătorii sunt interziși prin lege de a exprima în public avizele referitoare la procese în curs și de a inspecta judecătorii sunt interzise oficial să intervină în proceduri (§78, 79 din hotărâre). Având în vedere efectul direct al Convenției Europene în România, cerințele art. 6§1 și art. 1 din Protocolul nr. 1, precum și jurisprudența Curții Europene vor fi luate în considerare în viitor, prevenind astfel noi încălcări similare, după publicarea și difuzarea hotărârii Curții Europene. În acest context, trebuie remarcat faptul că hotărârile Curții Europene împotriva României sunt publicate în mod regulat în Jurnalul Oficial și pe site-ul internet al Curții Supreme de Casare și Justiție (http://www.scj.ro/decizii_strasbourg.asp). Prezenta hotărâre a fost, de asemenea, trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea atragerii acesteia la atenția tuturor instanțelor interne. În sfârșit, trebuie remarcat faptul că diferite probleme legate de restituirea proprietăților naționalizate în cadrul regimului comunist sunt examinate în contextul Strein și al altor grupuri de cazuri (57001/00). III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că România a respectat astfel obligațiile lor în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 6 decembrie 2012 la a 1157-a ședință a Deputaților Miniștri.