CtEDO 18.12.2012 Auto

STEPANIAN c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
18.12.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
STEPANIAN c. ROUMANIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 60103/11 Angela STEPAN și Dorel STEPAN împotriva României introduse la 7 septembrie 2011 EXPOSAT DE FAPTE Reclamanții, Angela Stepanian și dl Dorel Stepanian, sunt resortisanți români născuți în 1942, respectiv în 1990 și rezidenți în București. N. Popescu, avocat la București. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 18 ianuarie 2010, S.N., fiul reclamantei și tatăl reclamantului, a fost internat la spitalul psihiatric pentru bolnavii cronici de la Gura Ocniței cu diagnosticul de schizofrenie paranoidă. La 14 februarie 2010, S.N. a refuzat tratamentul prescris. Directoarea instituției a decis că tratamentul trebuia să - i fie administrat împotriva voinței sale. Trei angajați ai spitalului l - au pus apoi împotriva unei balustrade și i - au dat multe pumni în cap, în ochiul stâng și în inima dreaptă. Apoi, asistenta medicală i-a administrat tratamentul medical și i-a închis ușa într-o cameră mică, cunoscută în limba română sub numele de izolator, timp de 12 ore, nesupravegheată. Nu i s-a acordat tratament medical pentru rănile sale în timpul perioadei în cauză. S.N. nu a primit decât apă. La 15 februarie 2010, S.N. a fost examinat de un medic care a constatat, în raportul său, că are o tumoare generalizată la nivelul capului și o vânătaie localizată la nivelul ochiului stâng. În februarie 2010, un medic oftalmolog a constatat că a avut un hematom și că a suferit o hemoragie oculară. O examinare radiologică efectuată în aceeași zi a avut fracturi la trei coaste. La 17 februarie 2010, S.N. a fost transferat de urgență, ținând cont de starea sa de sănătate foarte gravă, la spitalul din Târgoviște. Medicii care l-au consultat au decis că a trebuit să suporte de urgență o operație la plămâni, pentru care consimțământul recurentei, în calitate de curator, era obligatoriu. Un vehicul de la spitalul din Târgoviște a căutat-o pe reclamantă la București și laamena la Târgoviște. Ea a luat apoi cunoștință de starea gravă de sănătate a fiului său și-a dat consimțământul pentru operație. La 19 februarie 2010, S.N. a suferit o drenare chirurgicală a plămânilor și o pleurotomie a plămânului stâng, în cursul căreia a fost evacuată o cantitate de 2 500 de mililitri de sânge coagulat. La 15 martie 2010, un medic care a examinat S.N. la cererea poliției din Gura Ocniței a constatat că a suferit leziuni la 14 februarie 2010 care au necesitat îngrijire timp de douăzeci și două de ani. La 1 aprilie 2010, recurenta a depus o plângere penală împotriva angajaților din spitalul Gura Ocniței care l-au bătut pe fiul său la 14 februarie 2010, acuzându-i de tentativă de omor prin imprudență și de comportament abuziv. La 5 iulie 2010, Parchetul din apropierea Înaltei Curți de Casație și Justiție a emis o hotărâre de nejudiciare, pe motiv că elementele care fac obiectul unei infracțiuni nu erau reunite în speță. Se consideră că utilizarea forței a fost necesară pentru a imobiliza S.N. și pentru a-i administra tratamentul medical prescris și nu intenționa să-l omoare. 10. Recurenta a depus o plângere împotriva acestei decizii la procurorul general superior, subliniind mai multe deficiențe în desfășurarea anchetei desfășurate de procurorul care a efectuat investigația și a subliniat că angajații în cauză ai spitalului Gura Ocniței au fost vinovați grav de integritatea fizică a fiului său. În august 2010, Parchetul și-a respins plângerea, considerând, pe de altă parte, că loviturile aduse victimei nu au fost aduse la organele sale vitale și că nu au fost date cu intenția de a o ucide. 11. La plângerea recurentei, această hotărâre de nejudiciare a fost confirmată printr-o hotărâre definitivă a Tribunalului de Primă Instanță din Dambovița din 25 iunie 2010, Cu puțin timp înainte ca această hotărâre să fie pronunțată, S.N. a decedat la 13 martie 2011, pentru cauze care nu au fost precizate. GRIEFS 13. Reclamanții se plâng de faptul că S.N. a suferit, din partea angajaților statului, tratamente contrare articolului 3, pe care le consideră acte de tortură. Ei subliniază că este vorba despre o agresiune gratuită, asupra unei persoane vulnerabile, care a avut ca scop pedepsirea ei pentru refuzul de a accepta tratamentul medical prescris. Ei se plâng, de asemenea, de condițiile inumane în care S.N. a fost plasat, după agresiunea sa de către angajații spitalului, în camera numita izolator În cele din urmă, ei se plâng de întârzierea cu care i - au fost administrate îngrijirile medicale de urgență. 14. În plus, ei consideră, din perspectiva componentei procedurale a aceleiași dispoziții a Convenției, că ancheta desfășurată de autorități nu a fost efectivă, deoarece nu s-a efectuat nici o investigație asupra necesității de a-l face pe S.N. de a lovi cu pumnul o astfel de violență sau de a-l înjunghia, fără nici o supraveghere, într-o cameră a spitalului, în ciuda rănilor grave ale acestuia. S.N., fiul recurentei și tatăl reclamantului, a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, torturii sau tratamentelor inumane sau degradante după ce a fost internat la 18 ianuarie 2010, la spitalul psihiatric pentru bolnavii cronici de la Gura Ocniței Având în vedere protecția procedurală împotriva torturii și/sau a tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea punctul 131 din Labita c. Italia [GC], nr 26772/95, CEDH 2000-IV), ancheta efectuată în speță de autoritățile interne a îndeplinit cerințele articolului 3 din convenție Guvernul este invitat să prezinte o descriere a piesei (în limba română izolator mai mult) în cazul în care S.N. ar fi fost închis în perioada 14-15 februarie 2010 și tratamentul medical de care S.N. a beneficiat ca urmare a rănilor pe care angajații de la spitalul psihiatric pentru bolnavii cronici de la Gura La 14 februarie 2010, Ocniței i-a cauzat moartea. De asemenea, a fost invitat să prezinte certificatul de deces al S.N. și orice documente care să precizeze cauzele.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă