AUREL RĂDULESCU v. ROMANIA
AUREL RĂDULESCU v. ROMANIA (CtEDO, 2013)
Cererea nr. 32800/12 Aurel RĂDULESCU împotriva României depusă la 25 aprilie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul Aurel Rădulescu este un național american, care s-a născut în 1954 și trăiește în București. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. În august 2009 a fost inițiată o anchetă penală împotriva reclamantului și a altor trei persoane care au comis o fraudă în legătură cu vânzarea unei parcele de teren. Contractul a fost semnat în fața unui notar public la 3 iulie 2007 între o persoană care pretinde a fi proprietarul terenului, F.I., și un cumpărător găsit de solicitant. Vânzătorul s-a identificat în fața notarului public sub o identitate falsă. Potrivit dovezii, reclamantul a fost implicat activ în semnarea contractului. El a reprezentat vânzătorul în fața autorităților în obținerea documentelor necesare pentru a dovedi că are titlu de proprietate asupra terenului și a fost prezent la semnarea contractului. Procedura penală împotriva reclamantului Reclamantul a fost arestat la 23 septembrie 2009. deținerea și substanța motivelor de menținere au fost revizuite periodic de către instanțele interne. Reclamantul a fost reprezentat în fața instanței de primă instanță de un avocat de alegerea sa, M.A. La 19 august 2010, Curtea județului București a constatat că reclamantul a fost vinovat de complicitate pentru trei infracțiuni (false privind identitatea unei persoane, utilizarea falselor și a fraudei) și l-a condamnat la zece ani”. Curtea de primă instanță a susținut că reclamantul a obținut o carte de identitate forjată pentru F.I, a folosit o putere forjată de avocat pentru a obține un titlu de proprietate pentru F.I și a fost implicat în tranzacția frauduloasă. Biroul procuror atașat la județul București Tribunalul, reclamantul și F.I. au apelat. Reclamantul a susținut că avocatul care l-a asistat în fața instanței de primă instanță a reprezentat cumpărătorul terenurilor în alte proceduri. El a solicitat, de asemenea, nevinovăția sa. Prin decizia din 10 decembrie 2010, Tribunalul de Justiție a permis recursul depus de procuror și de observare a respins recursul reclamantului, susținând că procedurile în care părțile au fost reprezentate de același avocat nu au fost conectate și a constatat, de asemenea, că vina reclamantului a fost dovedită prin documentare și dovezi de testament ample. Oficiul procurorului a depus un recurs asupra punctelor de drept susținând că Curtea de Apel din București a interpretat greșit legislația prin menținerea circumstanțelor atenuante în calculul pedepselor. La 11 octombrie 2011, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a permis apelul depus de biroul procuror și a condamnat reclamantul la zece ani de închisoare. Condițiile de detenție ale reclamantului Reclamantul a fost inițial reținut în sediul secției de poliție din București. La date neespecificate, el a fost transferat la închisoarea Rahova. Din 8 august 2012 el își îndeplinește condamnarea în închisoarea Jilava. Afirmă că, în ciuda faptului că este nefumător, el a fost reținut cu deținuții care fumau în celulă în toate cele trei închisori. El susține că sănătatea lui s-a înrăutățit din cauza condițiilor în care a fost păstrat și că a fost diagnosticat cu TBC. Potrivit reclamantului, celulă în care este reținut în închisoarea Jilava are 16 metri pătrați și este ocupat de zece deținuți. Legea internă relevantă Dispozițiile juridice relevante și fragmentele din rapoartele internaționale și interne relevante privind situația în închisoarea românească sunt prezentate în Iacov Stanciu c. România (nr. 35972/05, §§ 125-129, 4 iulie 2012). COMPLAINTS Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile materiale ale detenției sale în secția de poliție din București, Prizonii Rahova și Jilava. El susține că, în ciuda faptului că a fost diagnosticat cu TBC, el a avut întotdeauna să își împărtășească celulă cu fumatori. În conformitate cu același articol, reclamantul susține că un accident de trafic care a implicat vehiculul de poliție în care a fost transportat a provocat leziuni grave la 30 septembrie 2009. El susține că rănile sale au fost mai severe deoarece mâinile sale au fost încătușate în spate, în timp ce celelalte deținute din vehicul au fost încătușate cu mâinile în față. În baza articolului 5 din Convenție, el se plânge cu privire la lungimea deținerii anterioare și a lipsei de motive suficiente pentru deținerea sa. În temeiul articolului 6 § 3 c) din Convenție, reclamantul se plânge cu privire la asistența sa juridică de către un avocat care a reprezentat o parte care are interese contradictorii în cadrul procedurii. Condițiile de detenție a reclamantului la secția de poliție din București, Prizoanele Rahova și Jilava încălcă cerințele articolului 3 din Convenție, ținând seama de afirmațiile sale de suprapopulare și de împărtășirea celulei sale cu fumatori? Guvernul este invitat să furnizeze informații suplimentare privind condițiile de detenție ale reclamantului, în special privind dimensiunea celulelor respective și distribuția fumătorilor și a nefumătorilor în celule.