Martins Silva împotriva Portugaliei

Secțiunea a doua Cerere nr 12959/10 Abilio MARTINS SILVA împotriva Portugaliei introdusă la 26 februarie 2010 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul Abílio Martins Silva este un resortisant portughez născut în 1965 și rezident în Fafe (Portugalia). El este reprezentat în fața Curții de către J. F. Alves, avocat la Matosinhos (Portugalia). Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 11 octombrie 1999, reclamantul a fost victima unui accident de muncă. La 18 septembrie 2000, acesta a numit în fața Tribunalului Muncii din Maia compania de asigurare a angajatorului său în cadrul unei acțiuni în răspundere civilă (cauza internă nr. 390/2000.1). Prin hotărârea din 20 aprilie 2001, tribunalul a acceptat cererea reclamantului.

Prin care s-a fixat la latitudinea permanentă parțială a reclamantului pentru muncă la 15,92%, instanța a condamnat societatea de asigurare să plătească reclamantului o rentă viageră cu o sumă anuală de 719 EUR (denumită în continuare La 19 martie 2008, reclamantul sesizează din nou instanța de muncă din Maia, solicitându-i să reexamineze rata de ocupare a forței de muncă permanentă pentru munca care i-a fost atribuită. La 15 aprilie 2008, reclamantul a prezentat în fața instanței o examinare medicală. La 18 aprilie 2008, instanța a solicitat Institutului de Medicină Legală (denumit în continuare "IML"). Raportul medical al examinării a fost trimis Tribunalului la data de 26 septembrie 2008, la data de 10 octombrie 2008, reclamantul s-a prezentat în fața Tribunalului pentru o nouă examinare medicală.

La 20 octombrie 2008, compania de asigurări a pus sub semnul întrebării bilanțul efectuat, solicitând o contraexpertă medicală de către un comitet medical (junta medica). Tribunalul a invitat părțile să formuleze întrebările (quesitos) cărora le-ar fi dorit ca comitetul medical să răspundă la întrebările sale la 17 noiembrie 2008. La 2 martie 2009, trei experți medicali au efectuat contraexperți medicali și s-au reunit din nou la 11 mai 2009 și-au publicat raportul final, stabilindu-l la 17,35% pentru munca reclamantului, luându-se în considerare raportul comitetului medical, printr-o ordonanță din 29 mai 2009, tribunalul a mărit cuantumul producției viagere, stabilindu-l la 783,78. EUR. Reclamantul a solicitat această ordonanță în fața instanței de judecată din Porto.

La 15 iunie 2009, acesta și-a prezentat concluziile. În acest caz, el contesta rata de decădere care i-a fost atribuită, denunțând o încălcare a principiului contradicției în măsura în care raportul final al comitetului medical nu fusese adus la cunoștința sa. La 14 iulie 2009, tribunalul a primit recursul reclamantului. La 10 septembrie 2009, Tribunalul l-a invitat pe reclamant să se pronunțe cu privire la un aviz emis de procurorul public care concluziona că acțiunea reclamantului era neîntemeiată și, prin urmare, trebuia respinsă. Prin hotărârea din 7 noiembrie 2009, Curtea de apel a respins acțiunea reclamantului, confirmând ordonanța instanței din 29 mai 2009… intervenția reclamantului a avut loc în momentul în care (...) și-a adresat întrebările comitetului medical, care le-a răspuns la acestea.

Acest lucru arată că victima accidentului știa ce se întâmplă și nu a spus nimic; prin urmare, nu a fost încălcată nici o dispoziție legală. Dreptul intern relevant Dispozițiile relevante din Decretul-lege nr. 480/99 din 9 noiembrie 1999 de reglementare a Codului de procedură al muncii la momentul faptelor se citeau astfel art. 145 Revizuirea judiciară a persoanei în cauză În cazul în care se solicită revizuirea persoanei în cauză, judecătorul dispune ca persoana în cauză să se supună unei examinări medicale. Cererea de revizuire este formulată prin simplă cerere. Aceasta trebuie să fie susținută sau însoțită de întrebări (quesitos). Rezultatul examinării este adus la cunoștință de către sinistrul și de către entitatea responsabilă pentru repararea daunelor cauzate de accident.

În cazul unui dezacord cu rezultatul examinării, părțile pot solicita, în termen de 10 zile, o examinare de către un comitet medical în conformitate cu dispozițiile alin. (2) (...). (...) după încheierea [încheierii examinării comitetului medical] și realizarea diverselor demersuri considerate necesare, judecătorul hotărăște prin ordonanță, menținând, mărind sau scăzând pensia sau declarând stingerea obligației de a o plăti. (...). GRIEFS Invocând articolele 6 alineatul (1), 13 și 35 din Convenție, reclamantul se plânge de lipsa notificării raportului Comitetului medical, precum și de mai multe ordonanțe ale judecătorului și ale procuraturii publice.

Raportul întocmit de Comitetul medical la 11 mai 2009 aducea noi elemente procedurii la care ar fi trebuit să răspundă reclamantul înainte ca instanța să se pronunțe în legătură cu cauza În … În caz contrar, cauza se pretează la aplicarea jurisprudenței Liga Portuguesa de Futebol Profissional c. Portugalia (dec.), nr. 49639/09, 38, 3 aprilie 2012

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 12959/10 Abilio MARTINS SILVA contre le Portugal introduite le 26 février 2010

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Abílio Martins Silva, est un ressortissant portugais né en 1965 et résidant à Fafe (Portugal). Il est représenté devant la Cour par M e J. F. Alves, avocat à Matosinhos (Portugal). A. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. Le 11 octobre 1999, le requérant fut victime d’un accident du travail. Le 18 septembre 2000, il assigna, devant le tribunal du travail de Maia, la compagnie d’assurance de son employeur dans le cadre d’une action en responsabilité civile (affaire interne n o 390/2000.1). Par un jugement du 20 avril 2001, le tribunal fit droit à la demande du requérant.

Fixant l’incapacité permanente partielle du requérant pour le travail à 15,92 %, le tribunal condamna la compagnie d’assurance à verser au requérant une rente viagère d’un montant annuel de 719 euros (ci-après « EUR »). Le 19 mars 2008, le requérant saisit à nouveau le tribunal du travail de Maia, lui demandant de revoir le taux d’incapacité permanente pour le travail qui lui avait été attribué. Le 15 avril 2008, le requérant comparut devant le tribunal en vue d’un examen médical. Le 18 avril 2008, le tribunal demanda à l’Institut de Médecine Légale (ci-après « IML ») de Porto de soumettre le requérant à un examen médical. Le rapport médical de l’examen réalisé fut envoyé au tribunal le 26 septembre 2008. Le 10 octobre 2008, le requérant comparut devant le tribunal pour un nouvel examen médical.

Le bilan de cet examen fut porté à la connaissance des parties. Le 20 octobre 2008, la compagnie d’assurance contesta le bilan effectué, réclamant une contre-expertise médicale par un comité médical ( junta médica). Le tribunal invita les parties à formuler les questions ( quesitos) auxquelles elles souhaitaient que le comité médical réponde . Le requérant envoya ses questions le 17 novembre 2008. Le 2 mars 2009, trois experts médicaux procédèrent à la contre-expertise médicale. Ils se réunirent à nouveau le 11 mai 2009, ils rédigèrent alors leur rapport final en établissant l’incapacité permanente pour le travail du requérant à 17,35 %. En tenant compte du rapport du comité médical, par une ordonnance du 29 mai 2009, le tribunal augmenta le montant de la rente viagère, la fixant à 783,78 EUR.

Le requérant interjeta appel de cette ordonnance devant la cour d’appel de Porto. Le 15 juin 2009, il présenta ses conclusions. En l’occurrence, il contestait le taux d’incapacité qui lui avait été attribué, dénonçant une violation du principe du contradictoire dans la mesure où le rapport final du comité médical n’avait pas été porté à sa connaissance. Le 14 juillet 2009, la cour d’appel accueillit le recours du requérant. Le 10 septembre 2009, le tribunal invita le requérant à se prononcer s’agissant d’un avis émis par le ministère public qui concluait que le recours du requérant était dénué de fondement et devait, par conséquent, être rejeté.

Par un arrêt du 7 novembre 2009, la cour d’appel rejeta le recours du requérant, confirmant l’ordonnance du tribunal du 29 mai 2009. S’agissant de la violation du principe du contradictoire, elle considéra : « (...) l’intervention du requérant a eu lieu au moment où il (...) a formulé ses questions au comité médical, lequel a répondu à celles-ci. Ceci montre que la victime de l’accident savait ce qui se passait et n’a rien dit ; aucune disposition légale n’a donc été violée. » B. Le droit interne pertinent Les dispositions pertinentes du décret-loi n o 480/99 du 9 novembre 1999 régissant le code de procédure du travail au moment des faits se lisaient ainsi : Article 145 Révision judiciaire de l’incapacité «

QUESTIONS AUX PARTIES

Le rapport établi par le comité médical le 11 mai 2009 apportait-il des éléments nouveaux à la procédure auxquels aurait dû répondre le requérant avant que le tribunal statue au sujet de l’affaire ? Dans l’affirmative, l’absence de communication au requérant de ce rapport a-t-elle porté atteinte à l’équité de la procédure, garantie par l’article 6 § 1 de la Convention ? Dans la négative, l’affaire se prête-elle à l’application de la jurisprudence Liga Portuguesa de Futebol Profissional c. Portugal (déc.), n o 49639/09, § 38, 3 avril 2012 ?