SIK c. GRÈCE
SIK c. GRÈCE (CtEDO, 2013)
SECȚIUNEA I Cererea nr. 2815/09 Alexandros SIK și Eleni SIK împotriva Greciei introduse la 3 mai 2009 EXPOSAT DE FAPTE Reclamanții, dl Alexandros Sik și dl Eleni Sik, sunt resortisanți greci născuți în 1945 și rezidenți în Atena. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către domnul S. Lalas, avocat în barou da'éta. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 septembrie 2000 și 12 octombrie 2001, tribunalul corecțional din Larissa condamna in absenzia reclamanților pentru neplată în termenele stabilite de legea contribuțiilor la asigurările sociale (jugamente n 5328/2000 și 6653/2001. Recurenții au răspuns la aceste hotărâri. La 5 septembrie 2007, tribunalul de apel al Larissei a respins apelurile ca fiind întârziate și a anulat executarea hotărârilor nr. 5328/2000 și 6653/2001 (hotărârile nr. 2925-2926/2007). La 25 ianuarie 2008, reclamanții s-au ocupat de casare. La 17 octombrie 2008, Curtea de Casație, în formațiune de cameră, a respins recursurile în casare și a confirmat hotărârile nr. 2925-2926/2007 ale Tribunalului de apel din Larissa. În special, în temeiul articolelor 474 alineatul (2) și 462 din Codul de procedură penală, în cazul în care actul de înregistrare a recursului în casare nu cuprinde unul dintre mijloacele de casare prevăzute la art. 510 din același cod, acțiunea este declarată inadmisibilă. În plus, Curtea de Casație a considerat că, în conformitate cu articolele 474, 509 și 510 din Codul de procedură penală, actul de înregistrare a recursului în cassare nu poate fi completat ulterior prin intermediul unui document separat, cu titlu de exemplu printr-un recurs, observații sau o declarație suplimentară. În mod excepțional, acest lucru este legal, cu condiția ca la depunerea actului de înregistrare a recursului în casare să se menționeze în mod explicit că cele două documente constituie un singur recurs. În acest caz, documentul suplimentar trebuie semnat de către reclamant în casare și agentul grefei. Îndreptându-se spre faptele cauzei, Curtea de Casație nota că: actelor de înregistrare a recursurilor în cassare efectuate de solicitanți erau anexate recursurilor separate semnate de reprezentantul lor, fără ca acestea să fie semnate de către agentul competent al grefei. Curtea de Casație concluzionează că cele două documente nu au putut constitui un singur recurs în casație și că, prin urmare, acțiunile depuse de solicitanți trebuie declarate inadmisibile (hotărârile nr. 2159-2160/2008). Aceste hotărâri au fost declarate ca fiind conforme și certificate la 7 noiembrie 2008. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului de acces la o instanță din cauza respingerii recursurilor lor în casare în temeiul Hotărârilor nr. 2159 și 2160/2008 ale Curții de Casație. ÎNTREBARE părților Având în vedere jurisprudența Curții (printre altele, Societatea Anonim Sotiris și Nikos Koutras Attie c. Grecia, n 39442/98, CEDH 2000 XII), respingerea recursurilor în casarea reclamanților de către Curtea de Casație în temeiul Hotărârilor nr. 2159-2160/2008 a încălcat dreptul de acces la o instanță în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție