SIK c. GRÈCE

SECȚIUNEA I Cererea nr. 2815/09 Alexandros SIK și Eleni SIK împotriva Greciei introduse la 3 mai 2009 EXPOSAT DE FAPTE Reclamanții, dl Alexandros Sik și dl Eleni Sik, sunt resortisanți greci născuți în 1945 și rezidenți în Atena. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către domnul S. Lalas, avocat în barou da'éta. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 septembrie 2000 și 12 octombrie 2001, tribunalul corecțional din Larissa condamna in absenzia reclamanților pentru neplată în termenele stabilite de legea contribuțiilor la asigurările sociale (jugamente n 5328/2000 și 6653/2001. Recurenții au răspuns la aceste hotărâri.

La 5 septembrie 2007, tribunalul de apel al Larissei a respins apelurile ca fiind întârziate și a anulat executarea hotărârilor nr. 5328/2000 și 6653/2001 (hotărârile nr. 2925-2926/2007). La 25 ianuarie 2008, reclamanții s-au ocupat de casare. La 17 octombrie 2008, Curtea de Casație, în formațiune de cameră, a respins recursurile în casare și a confirmat hotărârile nr. 2925-2926/2007 ale Tribunalului de apel din Larissa. În special, în temeiul articolelor 474 alineatul (2) și 462 din Codul de procedură penală, în cazul în care actul de înregistrare a recursului în casare nu cuprinde unul dintre mijloacele de casare prevăzute la art. 510 din același cod, acțiunea este declarată inadmisibilă.

În plus, Curtea de Casație a considerat că, în conformitate cu articolele 474, 509 și 510 din Codul de procedură penală, actul de înregistrare a recursului în cassare nu poate fi completat ulterior prin intermediul unui document separat, cu titlu de exemplu printr-un recurs, observații sau o declarație suplimentară. În mod excepțional, acest lucru este legal, cu condiția ca la depunerea actului de înregistrare a recursului în casare să se menționeze în mod explicit că cele două documente constituie un singur recurs. În acest caz, documentul suplimentar trebuie semnat de către reclamant în casare și agentul grefei. Îndreptându-se spre faptele cauzei, Curtea de Casație nota că: actelor de înregistrare a recursurilor în cassare efectuate de solicitanți erau anexate recursurilor separate semnate de reprezentantul lor, fără ca acestea să fie semnate de către agentul competent al grefei.

Curtea de Casație concluzionează că cele două documente nu au putut constitui un singur recurs în casație și că, prin urmare, acțiunile depuse de solicitanți trebuie declarate inadmisibile (hotărârile nr. 2159-2160/2008). Aceste hotărâri au fost declarate ca fiind conforme și certificate la 7 noiembrie 2008. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului de acces la o instanță din cauza respingerii recursurilor lor în casare în temeiul Hotărârilor nr. 2159 și 2160/2008 ale Curții de Casație. ÎNTREBARE părților Având în vedere jurisprudența Curții (printre altele, Societatea Anonim Sotiris și Nikos Koutras Attie c. Grecia, n 39442/98, CEDH 2000 XII), respingerea recursurilor în casarea reclamanților de către Curtea de Casație în temeiul Hotărârilor nr. 2159-2160/2008 a încălcat dreptul de acces la o instanță în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 28157/09 Alexandros SIK et Eleni SIK contre la Grèce introduite le 3 mai 2009

EXPOSÉ DES FAITS

Les requérants, M. Alexandros Sik et M me Eleni Sik, sont des ressortissants grec nés en 1945 et résidant à Athènes. Ils sont représentés devant la Cour par M e S. Lalas, avocat au barreau d’Athènes. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit. Les 27 septembre 2000 et 12 octobre 2001, le tribunal correctionnel de Larissa condamna in absentia les requérants pour non-paiement dans les délais fixés par la loi de cotisations de sécurité sociale à la Caisse de sécurité sociale (jugements n os 5328/2000 et 6653/2001). Les requérants interjetèrent appel de ces jugements. Le 5 septembre 2007, la cour d’appel de Larissa rejeta les appels comme tardifs et ordonna l’exécution des jugements n os 5328/2000 et 6653/2001 (arrêts n os 2925-2926/2007).

Le 25 janvier 2008, les requérants se pourvurent en cassation. Le 17 octobre 2008, la Cour de cassation, en formation de chambre, rejeta les pourvois en cassation et confirma les arrêts n os 2925-2926/2007 de la cour d’appel de Larissa. En particulier, la haute juridiction pénale releva qu’en vertu des articles 474 § 2 et 462 du code de procédure pénale, si l’acte d’enregistrement du pourvoi en cassation ne comprend pas l’un des moyens en cassation prévus par l’article 510 du même code, le recours est déclaré irrecevable. La Cour de cassation releva, de plus, que selon les articles 474, 509 et 510 du code de procédure pénale, l’acte d’enregistrement du pourvoi en cassation ne peut pas être complété ultérieurement par le biais d’un document distinct, à titre d’exemple par un pourvoi, des observations ou une déclaration supplémentaires.

Exceptionnellement, ceci est loisible à condition que lors du dépôt de l’acte d’enregistrement du pourvoi en cassation il est explicitement mentionné que les deux documents constituent un seul et unique pourvoi. Dans ce cas, le document supplémentaire doit être signé par le demandeur en cassation et l’agent du greffe. Se tournant vers les faits de la cause, la Cour de cassation nota qu’aux actes d’enregistrement des pourvois en cassation exercés par les requérants étaient joints des pourvois distincts signés par leur représentant sans pour autant qu’ils soient signés par l’agent compétent du greffe. La Cour de cassation conclut que les deux documents ne pouvaient pas constituer un seul et unique pourvoi en cassation et que les recours exercés par les requérants devaient donc être déclarés irrecevables (arrêts n os 2159-2160/2008).

Ces arrêts furent mis au net et certifiés conformes le 7 novembre 2008. GRIEF Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, les requérants se plaignent d’une atteinte au droit d’accès à un tribunal en raison du rejet de leurs pourvois en cassation en vertu des arrêts n os 2159 et 2160/2008 de la Cour de cassation.

QUESTION AUX PARTIES

Au vu de la jurisprudence de la Cour (entre autres, Société Anonyme Sotiris et Nikos Koutras Attee c. Grèce , n o 39442/98, CEDH 2000 ‑ XII), le rejet des pourvois en cassation des requérants par la Cour de cassation en vertu des arrêts n os 2159-2160/2008 a-t-il enfreint le droit d’accès à un tribunal, au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ?