Publicat pe 15 iulie 2024 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 4893/20 V.G. împotriva României, introdusă la 6 ianuarie 2020, comunicată la 25 iunie 2024 ECHIPAMENTUL LAȘI PERFECTUL PRIVIND prelucrarea datelor cu caracter personal ale reclamantului de către LAȘI (Inspectorul juvenil al Poliției din Iași) (Inspectoratul Județean al Poliției din Iași) sau I.J.P. de la Iași În iulie 2011, I.G.P.R. a refuzat să acorde reclamantului un aviz favorabil în vederea obținerii unei licențe de funcționare pentru înființarea unei societăți de securitate și de pază, pe motiv că fusese condamnat pentru infracțiuni comise cu dol. S-a observat cu această ocazie că, deși datele personale ale reclamantului referitoare la trecutul său judiciar (și anume, o măsură de internare a educației împotriva sa, în 1991, era minor, o măsură de detenție provizorie și o condamnare penală pronunțată în primă instanță printr-o hotărâre din 12 octombrie 2010) au fost eliminate din cazierul său judiciar, aceste date fuseseră transferate în registrul operațional ( evidența operativă ) cazierul judiciar ( La 3 martie 2016, autoritatea din Iași a aplicat o sancțiune cu efect de descurajare pentru prelucrarea datelor reclamantului în necunoașterea articolelor 14 § 1 și 3 și 32 din Legea nr. 677/2001 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date ( octombrie 2019, pronunțat cu majoritate de voturi, tribunalul de apel din Iași a anulat sancțiunea menționată anterior, pe motiv că nu a fost stabilită în conformitate cu dispozițiile legale. Între timp, reclamantul sesizează instanțele naționale cu privire la o acțiune în răspundere civilă delictală împotriva I.J.P. de la Iași și I.G.P.R., denunțând o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private. Acesta susținea că datele sale personale au fost păstrate în registrul operațional într-un mod ilegal și inexact, că datele incorecte au fost transmise unor terți și că părțile pârâte nu au notificat părțile terțe în cauză că datele transmise erau incorecte. Prin hotărârea din 12 martie 2021, tribunalul județean din Iași ( Tribunalul județean mai) a respins acțiunea reclamantului, pe motiv că prelucrarea datelor sale personale a fost efectuată în temeiul articolului 5 alineatul (2) literele (c) și (d) din Legea nr. 677/2001. Acesta a explicat că eliminarea cazierului judiciar al datelor personale ale reclamantului referitoare la măsura de internare în domeniul educației nu se referă la distrugerea acestora, datele menționate fiind păstrate în registrul operațional. Acesta a adăugat că, înainte de 5 mai 2011, termenul de stocare și de utilizare a datelor înscrise în registrul operațional nu a fost stabilit prin acte normative. Tribunalul departamental a constatat că, la 5 mai 2011, la mai 2011 (disponibila) nr. 18 a fost adoptat și că art. 18 alineatul (3) literele (a) și (d) din decret prevede că datele înscrise în registrul operațional erau retrase în scopuri de la cincisprezece ani de la data hotărârii judecătorești care a impus sancțiunea minorului. 18, I.G.P.R. avea obligația de a elimina din registrul operațional datele privind măsura de internare educațională impusă reclamantului în 1991. Cu toate acestea, în opinia sa, această obligație nu se referă la eliminarea imediată și automată a acestor date, având în vedere volumul important de modificări și ștergeri care urmează să fie efectuate în registrul operațional după intrarea în vigoare a acestui ordin. 18 prevedea ca controlul datelor cu caracter personal să fie efectuat fie la fiecare nouă prelucrare de date, fie prin intermediul unui control anual aleatoriu. Tribunalul departamental a adăugat, în cele din urmă, că eliminarea datelor din registrul operațional nu se referă la distrugerea acestora, dat fiind faptul că: în conformitate cu art. 3 litera (a) din lit. (a) din Regulamentul (CE) nr. 18, datele trebuiau să fie arhivate, iar în conformitate cu nomenclaturile d La recursul reclamantului, printr-o hotărâre definitivă din 18 octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat hotărârea pronunțată în primă instanță. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul denunță o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private, pe baza prelucrării excesive a datelor sale personale de către autoritățile de poliție și a transmiterii datelor pretinse inexacte către terți. Comitetul consideră, în special, că baza legală de păstrare a datelor în registrul operațional nu era previzibilă și nu oferea garanții suficiente împotriva arbitrarului. A existat o interferență în dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată în sensul articolului 8 alineatul (1) din convenție, din cauza prelucrării datelor sale cu caracter personal referitoare la condamnările penale (un motiv de internare educativă, detenție provizorie și condamnare penală) după ce aceste date au fost șterse din cazierul său judiciar ( Rotaru c. România [GC], 28341/95, § 46, CEDO 2000-V, și S. și Marper c. Regatul Unit [GC], n 30562/04 și 30566/04, § 67, CEDO 2008) Părțile sunt invitate să furnizeze copii ale hotărârilor penale pronunțate împotriva reclamantului, care fuseseră înscrise în registrul judiciar și în registrul operațional al cazierului judiciar. În acest caz, această ingerință era prevăzută de lege ( Rotaru) , citată anterior, § 52, M. c. Regatul Unit, n 24029/07, § 195, 13 noiembrie 2012 și Borislav Tonchev c. Bulgaria, n 400519/15, § 124, 16 aprilie 2024)? (a) Care au fost dispozițiile legislației naționale care reglementează prelucrarea (colectarea, stocarea, utilizarea, divulgarea, distrugerea) datelor cu caracter personal referitoare la condamnările penale, în special după ce au fost șterse din cazierul judiciar b) A fost legislația internă aplicabilă în acest caz accesibilă și previzibilă și prevede garanții adecvate și suficiente împotriva intervențiilor arbitrare ale autorităților în dreptul la respectarea vieții private, conform art. 8 din Convenție (M. c. Regatul Unit, menționat anterior, §§ 191-207, și Borislav Tonchev, menționat anterior, § 129)? 18 și dispoziția din partea II.G.P.R. n S/2803 din 15 decembrie 1993 privind fondul de afaceri al unităților de poliție sunt documentele publice la care reclamantul ar fi putut avea acces Care a fost scopul acestei ingerințe (a se vedea, de exemplu, Leander c. Suedia, 26 martie 1987, § 49, seria A n 116) A fost aceasta necesară într-o societate democratică în sensul articolului 8 alineatul (2) din Convenție (Gaughran c. Regatul Unit, nr. 45245/15, § 76, 13 februarie 2020 și N.F. și alții, Rusia, nr. 3537/15 și 8 altele, § 45, 12 septembrie 2023)? - dispozițiile legale aplicabile prevăd prelucrarea automată a datelor prin înscrierea tuturor condamnărilor și măsurilor penale în registrul operațional al cazierului judiciar sau a existat o distincție în prelucrarea datelor în funcție de natura măsurilor luate și de infracțiunile comise (M.C. Regatul Unit, menționat anterior, § 187-207, și N.F. și alte c. Rusia, citată anterior, §§ 49-55) - care au fost, în speță, termenele pentru fiecare etapă de prelucrare a datelor privind condamnările și măsurile penale, de la înscrierea în cazierul judiciar și până la distrugerea acestora (S. și Marper, citată anterior, punctul 103) - reclamantul a fost informat cu privire la transcrierea datelor sale privind registrul operațional al cazierului judiciar (Gardel c. Franța, nr 16428/05, § 65, CEDH 2009) - care are acces la datele stocate în registrul operațional al cazierului judiciar (Gardel § 70) - care a fost volumul de date care trebuie prelucrate în speță care a justificat absența unei aplicări imediate a dosarului judiciar (Gărzile § 70) - care a fost volumul de date care trebuie prelucrate în speță, care a justificat absența unei aplicări imediate a acestuia 18 (Catt c. Regatul Unit, n 43514/15, § 127, 24 ianuarie 2019) - există o procedură care permite reclamantului să solicite verificarea exactității datelor, precum și, dacă este cazul, corectarea și distrugerea acestora ( Rotaru, citată anterior, § 36)
Publié le 15 juillet 2024
Requête n
o
4893/20
V.G.
contre la Roumanie
introduite le 6 janvier 2020
communiquée le 25 juin 2024
La requête concerne le traitement des données personnelles du requérant par l’Inspection départementale de la Police de Iași (
Inspectoratul Județean de Poliție Iași
soit «
l’I.J.P. de Iași
») et par l’Inspection générale de la police roumaine (
Inspectoratul General al Poliției Române
soit «
l’I.G.P.R.
»).
En juillet 2011, l’I.G.P.R. refusa d’accorder au requérant l’avis favorable afin d’obtenir une licence de fonctionnement pour créer une société de sécurité et de gardiennage, au motif qu’il avait été condamné pour des infractions commises avec dol. Il fut noté à cette occasion que, bien que les données personnelles du requérant relatives à son passé judiciaire (à savoir une mesure d’internement éducatif ordonnée contre lui lorsqu’il était mineur en 1991, une mesure de détention provisoire et une condamnation pénale prononcée en première instance par un jugement du 12 octobre 2010) eussent été supprimées de son casier judiciaire, lesdites données avaient été transférées dans le registre opérationnel (
evidența operativă
) du casier judiciaire («
le registre opérationnel
») où elles pouvaient être consultées.
Le requérant contesta auprès de l’Autorité nationale de surveillance du traitement des données («
l’autorité
») la légalité du traitement de ses données personnelles et l’exactitude des données conservées dans le registre opérationnel. Le 3 mars 2016, l’autorité infligea à l’I.J.P. de Iași une sanction contraventionnelle pour avoir traité les données du requérant en méconnaissance des articles 14 §§ 1 et 3 et 32 de la loi n
o
677/2001 relative à la protection des personnes physiques à l’égard du traitement des données à caractère personnel et à la libre circulation de ces données («
la loi n
o
677/2001
»). Sur contestation de l’I.J.P. de Iași, par un arrêt définitif du 1
er
octobre 2019, rendu à la majorité, la cour d’appel de Iași annula la sanction susmentionnée, au motif qu’elle n’avait pas été établie dans le respect des dispositions légales.
Entre-temps, le requérant saisit les juridictions nationales d’une action en responsabilité civile délictuelle contre l’I.J.P. de Iași et l’I.G.P.R., en dénonçant une atteinte à son droit au respect de sa vie privée. Il faisait valoir que ses données personnelles avaient été conservées dans le registre opérationnel de manière illégale et inexacte, que des données incorrectes avaient été transmises à des tiers et que les parties défenderesses n’avaient pas notifié lesdits tiers de ce que les données transmises étaient incorrectes.
Par un jugement du 12 mars 2021, le tribunal départemental de Iași («
le tribunal départemental
») rejeta l’action du requérant, au motif que le traitement de ses données personnelles avait été effectué sur la base de l’article 5 § 2 points c) et d) de la loi n
o
677/2001. Il expliqua que la suppression du casier judiciaire des données personnelles du requérant relatives à la mesure d’internement éducatif n’impliquait pas leur destruction, lesdites données étant conservées dans le registre opérationnel. Il ajouta qu’avant le 5 mai 2011, le délai de stockage et d’utilisation des données inscrites au registre opérationnel n’était pas établi par des actes normatifs. Il observa que, le 5 mai 2011, l’arrêté (
dispoziția
) n
o
18 avait été adopté et que l’article 18 § 3 points a) et d) dudit arrêté prévoyait que les données inscrites dans le registre opérationnel étaient retirées à des fins d’archivage quinze ans après la date de la décision judiciaire ayant infligé la sanction au mineur.
Le tribunal départemental jugea que, après l’entrée en vigueur de l’arrêté n
o
18, l’I.G.P.R. avait l’obligation de supprimer du registre opérationnel les données concernant la mesure d’internement éducatif imposée au requérant en 1991. Toutefois, selon lui, cette obligation n’impliquait pas la suppression immédiate et de manière automatique de ces données, compte tenu du volume important de modifications et suppressions à effectuer dans le registre opérationnel après l’entrée en vigueur dudit arrêté. D’ailleurs, l’article 18 de l’arrêté n
o
18 prévoyait que le contrôle des données à caractère personnel devait être effectué soit à chaque nouveau traitement de données, soit par le biais d’un contrôle annuel aléatoire.
Le tribunal départemental ajouta enfin que la suppression des données du registre opérationnel n’impliquait pas leur destruction, étant donné qu’en vertu de l’article 3 point a) de l’arrêté n
o
18, les données devaient être archivées. Or, conformément aux nomenclatures d’archivage, les données restaient dans les archives pendant cinq ans et seulement après l’écoulement de ce délai elles devaient être détruites. Il nota que tant que les données restaient archivées, elles pouvaient être consultées.
Sur recours du requérant, par un arrêt définitif du 18 octobre 2022, la Haute Cour de cassation et de justice confirma le jugement rendu en première
instance.
Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant dénonce une atteinte à son droit au respect de sa vie privée, à raison du traitement excessif de ses données personnelles par les autorités de police et la transmission des données prétendument inexactes à des tiers. Il considère en particulier que la base légale de la conservation des données dans le registre opérationnel n’était pas prévisible et n’offrait pas de garanties suffisantes contre l’arbitraire.
1.
Y a-t-il eu une ingérence dans le droit du requérant au respect de sa vie privée au sens de l’article 8 § 1 de la Convention, en raison du traitement de ses données personnelles relatives à ses condamnations pénales (mesure d’internement éducatif, détention provisoire et condamnation pénale) après que ces données ont été effacées de son casier judiciaire (
Rotaru c. Roumanie
[GC], n
o
28341/95, § 46, CEDH 2000-V, et
[GC], n
os
30562/04 et 30566/04, § 67, CEDH 2008)
?
Les parties sont invitées à fournir des copies des décisions pénales prononcées contre le requérant, qui avaient été inscrites dans son casier judiciaire et dans le registre opérationnel du casier judiciaire.
2.
Dans l’affirmative, cette ingérence était-elle prévue par la loi (
Rotaru
, précité, § 52,
M.M. c. Royaume-Uni
, n
o
24029/07, § 195, 13 novembre 2012, et
Borislav Tonchev c. Bulgarie
, n
o
40519/15, § 124, 16 avril 2024)
? En particulier
:
(a) Quelles étaient les dispositions du droit national qui régissaient le traitement (collecte, stockage, utilisation, divulgation, destruction) des données à caractère personnel relatives aux condamnations pénales, en particulier, après avoir été effacées du casier judiciaire
?
b) La législation interne applicable en l’espèce était-elle accessible et prévisible, et prévoit-elle des garanties adéquates et suffisantes contre les ingérences arbitraires des autorités dans le droit au respect de la vie privée, comme l’exige l’article 8 de la Convention (
M.M. c. Royaume-Uni
, précité, §§
191-207, et
Borislav Tonchev
, précité, § 129) ? En particulier, l’arrêté n
o
18 et la disposition de l’I.G.P.R. n
o
S/2803 du 15
décembre 1993 sur le fonds d’archives des unités de police sont-elles des documents publics auxquels le requérant aurait pu avoir accès
?
3.
Quel était le but poursuivi par cette ingérence (voir, par exemple,
Leander c. Suède
, 26 mars 1987, § 49, série A n
o
116)
?
4.
L’ingérence dénoncée par le requérant était-elle nécessaire dans une société démocratique au sens de l’article 8 § 2 de la Convention (
Gaughran c.
Royaume-Uni
, n
o
45245/15, § 76, 13 février 2020, et
N.F. et autres c.
Russie
, n
os
3537/15 et 8 autres, § 45, 12 septembre 2023)
? En particulier
:
- les dispositions légales applicables prévoyaient-elles un traitement automatique des données par l’inscription de toutes les condamnations et mesures pénales dans le registre opérationnel du casier judiciaire, ou existait
‑
il une distinction dans le traitement des données selon la nature des mesures prises et les infractions pénales commises (
M.M. c. Royaume-Uni
, précité, §§
187-207, et
N.F. et autres c. Russie
, précité, §§ 49-55)
?
- quels étaient, en l’espèce, les délais pour chacune des étapes de traitement des données relatives aux condamnations et mesures pénales, à partir de leur inscription au casier judiciaire et jusqu’à leur destruction (
, précité, § 103)
?
- le requérant avait-il été informé de la transcription de ses données sur le registre opérationnel du casier judiciaire (
Gardel c. France
, n
o
16428/05, §
?
- qui a accès aux données stockées dans le registre opérationnel du casier judiciaire (
Gardel
, § 70)
?
- quel était le volume de données à traiter en l’espèce qui avait justifié l’absence d’application immédiate de l’arrêté n
o
18 (
Catt c. Royaume-Uni
, n
o
43514/15, § 127, 24 janvier 2019)
?
- existe-t-il une procédure permettant au requérant de demander un contrôle de l’exactitude des données, ainsi que, le cas échéant, leur correction et leur destruction (
Rotaru
, précité, § 36)
?