PAPAGEORGIOU c. GRÈCE

Publicată pe 15 iulie 2024 SECȚIUNEA 3 Cerere nr 34581/19 Antonios PAPAGEORGIOU și Konstantinos-Stylianos PAPAGEORGIOU împotriva Greciei, introdusă la 19 iunie 2019, comunicată la 27 iunie 2024 LIMITA DE L În 2004, a fost expropriat un teren care aparținea reclamanților. În 2011, tribunalul de apel din statul Chios a stabilit o hotărâre definitivă de expropriere (hotărârea nr. 294/2011). În 2014, în lipsa unei astfel de despăgubiri, reclamanții au sesizat Tribunalul de Mare Instanță din Chios cu o cerere prin care statul să o plătească. În 2015, instanța respectivă a acceptat această cerere (judecarea nr. 32/2015). Prin hotărârea nr. 37/2017, Tribunalul de Primă Instană din Nord a condamnat statul să plătească în cazul în care a fost stabilit de către Tribunalul nr. 294/2011, care se ridică la 844 356,25 EUR (EUR), precum și cheltuielile judiciare, care s-au situat la 27 265,09 EUR (EUR).

1630/2018, Curtea de Casație a primit cel de-al cincilea motiv de casare privind cheltuielile de judecată. Curtea a considerat că instanța de apel a comis o eroare prin aplicarea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 2882/2001 (Codul de exproprieri), care dispune că: în materie de expropriere art. 22 din Legea nr. 3603/1957 nu este aplicabilă. În special, aceasta a înțeles că art. 18 alin. (4) din Legea nr. 2882/2001 se referă numai la procesele referitoare la stabilirea dreptului provizoriu și definitiv de proprietate și nu la procesele care se desfășoară în conformitate cu procedura civilă obișnuită, și aceasta chiar și atunci când au ca obiect transferul unei părți de proprietate deja stabilită de instanța competentă.

Curtea de Casație concluzionează că instanța de apel ar fi trebuit să aplice art. 22 din Legea nr. 3693/1957 și a condamnat statul să plătească reclamanților suma de 600 EUR ca cheltuieli de judecată. Invocând art. 1 din Protocolul nr la Convenție, reclamanții susțin că aplicarea de către Curte a articolului 22 din Legea nr. 3693/1957, care prevede rambursarea cheltuielilor de judecată reduse atunci când partea care pierde într-un proces este la Õ stat, în loc de art. 18 alineatul (4) din Legea nr. 2882/2001, care prevede rambursarea integrală a cheltuielilor de judecată în materie de expropriere, a încălcat dreptul acestora la respectarea bunurilor lor, în special dreptul de a primi o parte de expropriere completă.

ÎNTREBARE CU P Ă R Ț II Modul în care Curtea de Casație a pronunțat în materie de cheltuieli de judecată, inclusiv în materie de onorari de avocatură, a adus atingere dreptului reclamanților de a-și respecta bunurile garantate prin art. 1 din Protocolul nr.

Publié le 15 juillet 2024

TROISIÈME SECTION

Requête n o 34581/19 Antonios PAPAGEORGIOU et Konstantinos-Stylianos PAPAGEORGIOU contre la Grèce introduite le 19 juin 2019 communiquée le 27 juin 2024

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la manière dont la Cour de cassation a statué en matière de frais de justice, y compris d’honoraires d’avocat, dans une affaire relative à une expropriation. En 2004, un terrain appartenant aux requérants fut exproprié. En 2011, la cour d’appel de l’Égée fixa l’indemnité définitive d’expropriation (arrêt n o 294/2011). En 2014, faute d’avoir reçu cette indemnité, les requérants saisirent le tribunal de grande instance de Chios d’une demande tendant à obliger l’État à la leur verser. En 2015, ledit tribunal fit droit à cette demande (jugement n o 32/2015). L’État interjeta appel. Par un arrêt n o 37/2017, la cour d’appel de l’Égée du Nord condamna l’État à payer aux requérants l’indemnité d’expropriation fixée par l’arrêt n o 294/2011, qui s’élevait à 844 356,25 euros (EUR), ainsi que les frais de justice, qui s’élevaient à 27 265,09 euros (EUR).

L’État saisit la Cour de cassation d’un pourvoi contre cet arrêt. Par un arrêt n o 1630/2018, la Cour de cassation accueillit le cinquième moyen de cassation relatif aux frais de justice. Elle jugea que la cour d’appel avait commis une erreur en appliquant l’article 18 § 4 de la loi n o 2882/2001 (code des expropriations), qui dispose qu’en matière d’expropriation l’article 22 de la loi n o 3693/1957 n’est pas applicable. En particulier, elle releva que l’article 18 § 4 de la loi n o 2882/2001 concerne uniquement les procès relatifs à la fixation de l’indemnité provisoire et définitive d’expropriation et non pas les procès qui sont menés conformément à la procédure civile ordinaire, et cela même quand ils ont pour objet le versement d’une indemnité d’expropriation déjà fixée par le tribunal compétent.

La Cour de cassation conclut que la cour d’appel aurait dû appliquer l’article 22 de la loi n o 3693/1957 et condamna l’État à verser aux requérants la somme de 600 EUR à titre de frais de justice. Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, les requérants soutiennent que l’application par la Cour de cassation de l’article 22 de la loi n o 3693/1957, qui prévoit le remboursement de frais de justice réduits quand la partie perdante dans un procès est l’État, au lieu de l’article 18 § 4 de la loi n o 2882/2001, qui prévoit le remboursement de l’intégralité des frais de justice en matière d’expropriation, a porté atteinte à leur droit au respect de leurs biens, et en particulier à celui de recevoir une indemnité d’expropriation complète.

QUESTION AUX PARTIES

La manière dont la Cour de cassation a statué en matière de frais de justice, y compris d’honoraires d’avocat, a-t-elle porté atteinte au droit des requérants au respect de leurs biens garanti par l’article 1 du Protocole n o 1 ?