Yarashonen împotriva Turciei

SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 72710/11 Zalim YARASHONN împotriva Turciei depusă la 28 octombrie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Zalim Yarashonen, este un național rus care s-a născut în Chechenia și trăiește la Istanbul. El este reprezentat în fața Curții de către dna S. Yılmaz, avocat practicant la Istanbul. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este un cetățean rus de origine chechenă. El a părăsit țara sa și a mers în Turcia în frică de conflictul armat în curs. El afirmă că tatăl și fratele său au fost ucisi și ar fi avut același scop dacă ar fi stat în țara sa. La 25 octombrie 2010, reclamantul a fost arestat. După arestarea pe care a fost reținut-o la poliția aeroportului timp de 7 zile, fără nici o ordine judiciară în acest sens.

La 1 noiembrie 2010, a fost transferat la Centrul de Eliminare a Extranjerii Kumkapı. El a solicitat azil în timpul detenției. La 13 aprilie 2011, reclamantul și-a informat avocatul într-un interviu că a prins gripa în timpul detenției. La 21 aprilie 2011, avocatul reclamantului a depus o cerere la Ministerul Internului de a solicita eliberarea imediată a reclamantului și de a susține că detenția sa nu este legală. În cererea sa, avocatul a reînnoit cererea de azil a reclamantului. Referindu-se la conturile anterioare ale reclamantului cu privire la boala sa, el a cerut, de asemenea, autoritățile să trimită reclamantul la un spital pentru asistență medicală. El nu a primit niciun răspuns la cererea și reclamantul nu a fost trimis la spital.

În ceea ce privește condițiile de detenție la Centrul de retragere a străinilor Kumkapı, reclamantul a susținut că nu i-a fost oferită posibilitatea de a exercita orice exercițiu în aer liber în timpul detenției. El a susținut în continuare că celulele, care a măsurat aproximativ 30-35 de metri pătrați, au fost suprapopulate și că, din cauza suprapopulației condițiilor de igienă din centru, au fost sărace. Reclamantul a susținut că a căzut bolnav ca urmare a acestor condiții de detenție. La 29 aprilie 2011, reclamantul a fost eliberat din detenție. El a primit un document de identificare pentru reclamanții de azil valabil până la 13 mai 2011. La 30 aprilie 2011, imediat după eliberarea sa, reclamantul a suferit un examen medical.

El a fost diagnosticat cu o infecție de tract respiratoriu inferior. De la 9 iunie la 15 iunie 2011, reclamantul a primit tratament medical într-un spital Istanbul pentru boala sa, care a fost clasificat ca pneumonie. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile de detenție la Centrul de retragere a străinilor Kumkapı, în special, despre lipsa de exercițiu în exterior, suprapopularea și condițiile de igienă aferente. Reclamantul s-a plâns în continuare, sub același cap, că a fost refuzat asistența medicală în timp ce este în detenție, în ciuda cererilor sale. Reclamantul a susținut, în temeiul articolului 13 din Convenție, că nu dispune de un remediu intern eficace prin care să își poată ridica acuzațiile în temeiul articolului 3 din Convenție.

Reclamantul, în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție, a afirmat că a fost privat ilegal de libertate în zona de tranzit a Aeroportului Internațional Istanbul și ulterior la Centrul de retragere a străinilor Kumkapı, deoarece nu exista nicio bază juridică în dreptul intern pentru detenția sa. Reclamantul a susținut în continuare, în temeiul articolului 5 § 2 din Convenție, că nu a fost informat cu privire la motivele de detenție, nici că a fost notificat de orice decizie luată în cazul său. El a susținut, de asemenea, în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție, că nu a fost adus în fața unui judecător sau a oricărei alte autorități autorizate prin lege să decidă cu privire la detenție. Reclamantul a susținut, în temeiul articolului 5 § 4 din Convenție, că nu a putut contesta legalitatea detenției sale.

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 § 5 din Convenție că nu are un remediu prin care să poată solicita o compensare pentru detenția sa ilegală. Există vreun remediu intern în temeiul legii turce, prin care reclamantul ar fi putut să se plângă de condițiile de detenție la Centrul Kumkapı de retragere a străinilor? Dacă este cazul, reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne eficace, conform art. 35 § 1 din Convenție? Guvernul este invitat să depună decizii de către autoritățile administrative și judiciare ca răspuns la plângeri privind condițiile de detenție de către deținuți în situații comparabile. Condițiile de detenție ale reclamantului la Centrul de Eliminare a Externelor Kumkapı au fost compatibile cu art. 3 din Convenție?

Guvernul este invitat să prezinte informații și documente justificative cu privire la condițiile de la Centrul de Eliminare a Externelor Kumkapı, în special capacitatea camerelor și numărul de ocupanți deținuți în ele între 1 noiembrie 2010 și 29 aprilie 2011, oportunitățile de aer curat și de exercitare zilnică, precum și condițiile de igienă. Asistența medicală a fost disponibilă reclamantului atunci când a fost reținut la Centrul de Eliminare a Externelor Kumkapı? Guvernul a îndeplinit obligația de a se asigura că sănătatea și bunăstarea acestui reclamant au fost asigurate în mod corespunzător prin, printre altele, oferindu-i asistența medicală necesară (a se vedea McGlinchey și alții c. Regatul Unit , nr. 50390/99 , § 46, CEDH 2003 V), conform articolului 3 din Convenție?

A avut reclamantul la dispoziția sa un remediu intern eficace pentru plângerile sale în temeiul articolului 3 din Convenție, conform articolului 13 din Convenție? Detenția reclamantului a respectat cerințele articolului § 1 din Convenție? Reclamantul a fost informat în mod prompt cu privire la motivele de detenție, astfel cum se prevede la art. 5 § 2 din Convenție? A avut reclamantul la dispoziția sa un remediu prin care ar putea contesta licitatea privației sale de libertate, astfel cum se prevede la art. 5 § 4 din Convenție? Guvernul este solicitat să prezinte decizii judiciare în răspunsul cererilor de eliberare a deținuților în situații comparabile. Are reclamantul un drept eficace și executor de compensare pentru detenția sa în presupusă contravenție la art. 5 § 1, conform art. 5 § 5 din Convenție?

SECOND SECTION

Application no. 72710/11 Zalim YARASHONEN against Turkey lodged on 28 October 2011

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS The applicant, Mr Zalim Yarashonen, is a Russian national who was born in Chechnya and lives in Istanbul. He is represented before the Court by Ms S. Yılmaz, a lawyer practising in Istanbul. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. The applicant is a Russian citizen of Chechen origin. He left his country and went to Turkey in fear of the ongoing armed conflict. He alleges that his father and brother were killed and he would have faced the same end if he had stayed in his country. On 25 October 2010 the applicant was arrested. After the arrest he was kept in detention at the airport police facility for 7 days without any judicial order to that effect.

On 1 November 2010 he was transferred to the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre. He applied for asylum while in detention. On 13 April 2011 the applicant informed his lawyer during an interview that he had caught influenza while in detention. On 21 April 2011 the applicant’s lawyer lodged an application with the Ministry of the Interior requesting the applicant’s immediate release and claiming that his detention was not lawful. In his application, the lawyer renewed the applicant’s request for asylum. Referring to the applicant’s previous accounts of his illness, he also asked the authorities to send the applicant to a hospital for medical care. He received no response to the application and the applicant was not referred to a hospital.

As regards the conditions of detention at the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre, the applicant submitted that he had not been offered the opportunity for any outdoor exercise while in detention. He further contended that the cells, which measured approximately 30-35 square metres, had been overcrowded, and that because of overcrowding the hygiene conditions at the centre had been poor. The applicant maintained that he had fallen ill as a result of those conditions of detention. On 29 April 2011 the applicant was released from detention. He was given an identification document for asylum seekers valid until 13 May 2011. On 30 April 2011, immediately after his release, the applicant underwent a medical examination.

He was diagnosed with a lower respiratory tract infection. From 9 June to 15 June 2011, the applicant received medical treatment in an Istanbul hospital for his illness, which was categorised as pneumonia. COMPLAINTS The applicant complained under Article 3 of the Convention about the conditions of detention at the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre, in particular, about a lack of outdoor exercise, overcrowding and related poor conditions of hygiene. The applicant further complained, under the same head, that he had been denied medical assistance while in detention, despite his requests. The applicant contended under Article 13 of the Convention that he did not have an effective domestic remedy whereby he could raise his allegations under Article 3 of the Convention.

The applicant alleged under Article 5 § 1 of the Convention that he had been unlawfully deprived of his liberty in the transit zone of Istanbul International Airport and subsequently at the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre as there was no legal basis in domestic law for his detention. The applicant further contended, under Article 5 § 2 of the Convention, that he had not been informed of the reasons for his detention. Nor had he been notified of any decision taken in his case. He also contended, under Article 5 § 3 of the Convention, that he had not been brought before a judge or any other authority authorised by law to decide on his detention. The applicant maintained under Article 5 § 4 of the Convention that he had not been able to challenge the lawfulness of his detention.

The applicant complained under Article 5 § 5 of the Convention that he did not have a remedy whereby he could claim compensation for his unlawful detention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Is there a domestic remedy under Turkish law whereby the applicant could have complained about the conditions of detention at the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre? If so, did the applicant exhaust all effective domestic remedies, as required by Article 35 § 1 of the Convention? The Government are invited to submit decisions by the administrative and judicial authorities in response to complaints regarding conditions of detention by detainees in comparable situations.