Karadeniz și Bayram împotriva Turciei

SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 44790/08 Gazi KARADENİZ și alții împotriva Turciei depusă la 4 septembrie 2008 DECLARAREA FACTELOR FACTE Reclamanții, dl Gazi Karadeniz, dna Șadiye Karadeniz, dl Fatih Karadeniz și dna Mehtap Bayram, sunt resortisanți turci, care s-au născut în 1954, 1959, 1980 și, respectiv, 1981. Primii doi solicitanți sunt părinții, al treilea reclamant este fratele și al patrulea reclamant este sora dlui Sinan Karadeniz, care a murit la 18 septembrie 2006. Înainte de Curte, reclamanții sunt reprezentați de dl E. Aytekin, avocat care practică în Ankara. La 23 noiembrie 2005, ruda reclamanților, Sinan Karadeniz, a început serviciul militar obligatoriu. La 5 septembrie 2006, la ora 14.30 a început să se simtă bolnav și a aplicat la infirmeria regimentului său.

El a fost trimis înapoi la dormitorul său fără nici un tratament. Mai târziu, în aceeași zi, la ora 13.00, Sinan Karadeniz a aplicat încă o dată la infirmerie, dar pe măsură ce medicul a fost absent, el nu a fost examinat. Încă se simte bolnav, el s-a întors la infirmerie la ora 18:30, dar pe măsură ce doctorul era pe cale să plece, el a primit ucigași de durere și i s-a spus să se întoarcă în ziua următoare. Pe 6 septembrie 2006, dl Karadeniz a fost transferat la spitalul militar din Çorlu, unde a fost diagnosticat ca suferind dintr-un chist pilonodal. I s-a spus că ar trebui să se odihnească timp de trei zile. La 7 septembrie 2006, starea dlui Karadeniz s-a înrăutățit și a fost transferat la spitalul militar Gata Haydarpașa.

A murit la 18 septembrie 2006 din cauza septicemiei. La 10 mai 2007, reclamanții au inițiat proceduri de compensare împotriva Ministerului Apărării în fața Curții Supreme de Administrație Militară. Au susținut că rudele lor nu au primit asistență medicală promptă și adecvată și că, în timp ce a servit în armată din 2005, infecția sa a fost cauzată ca urmare a condițiilor de igienă sărace din regimentul său. La 5 martie 2008, Curtea Supremă de Administrație Militară, compusă din cinci membri, inclusiv trei judecători militari și doi ofițeri militari, a hotărât să respingă cazul cu majoritate. În pronunțarea hotărârii, Curtea s-a bazat pe un raport de experți, care a concluzionat că nicio vină nu poate fi atribuită autorităților militare pentru moartea lui Sinan Karadeniz.

La 30 aprilie 2008, aceeași cameră a Curții Supreme de Administrație Militară a respins, cu majoritate, cererea de rectificare a reclamanților. COMPLAINTE Reclamanții susțin că dreptul la viață a ruptului lor rude. În acest sens, acestea spun că, datorită diagnosticului târziu, accesul său la tratament medical adecvat și prompt a fost întârziat. Aceștia susțin, de asemenea, că, în calitate de rudele lor care slujeau în armată din 2005, infecția sa a fost, fără îndoială, cauzată de condițiile sărace de igienă din regiment, și că autoritățile militare ar trebui să fie răspunzătoare pentru daunele pe care le-au suferit din cauza decesului rudei lor. Reclamanții susțin, de asemenea, că condițiile legate de moartea rudei lor nu au fost examinate în mod aprofundat și eficient de către Curtea Supremă Administrativă Militară.

Reclamanții susțin în temeiul articolului 6 din Convenție că Curtea Supremă Administrativă Militară, care a examinat cazul lor, nu poate fi considerată independentă sau imparțială. În acest sens, ei susțin că cei doi ofițeri militari care stau pe bancă rămân sub ierarhia autorităților militare și nu beneficiază de aceleași garanții judiciare ca și celelalte judecători militare. Reclamanții se plâng în continuare că cererea lor de rectificare a fost examinată și respinsă de către aceiași judecători care au compus camera care a dat hotărârea. Întrebări aduse părților având în vedere faptul că ruda reclamanților, dl Karadeniz, a fost un soldat conscript sub responsabilitatea armatei turce și că nu a fost posibil ca acesta să consulte un medic de alegerea sa, au luat autoritățile interne toate măsurile necesare pentru a-și salva viața, în conformitate cu art. 2 și/sau cu art. 8 din Convenție?

În special, a fost furnizat asistență medicală rapidă și adecvată atunci când a căzut bolnav în timpul serviciului său militar? Curtea Supremă Administrativă Militară, care a examinat afirmațiile reclamanților, ar putea fi considerată ca fiind independentă și imparțială, conform articolului 6 § 1 din Convenție? În special, Guvernul este solicitat să informeze Curtea cu privire la dacă ofițerii militari care stau pe banca Curții Supreme de Administrație Militară rămân supuși disciplinei și rapoarte de evaluare militare în timpul mandatului lor? În plus, ofițerii militari, care în conformitate cu legislația ar putea fi numiti judecători pentru un termen maxim de patru ani, ar putea fi eliminați de la postul lor înainte de sfârșitul mandatului lor?

Guvernul este solicitat în continuare să prezinte copii ale raportului autopsiei și al raportului experților prezentat în timpul procedurii interne.

SECOND SECTION

Application no. 44790/08 Gazi KARADENİZ and others against Turkey lodged on 4 September 2008

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS The applicants, Mr Gazi Karadeniz, Mrs Șadiye Karadeniz, Mr Fatih Karadeniz, and Mrs Mehtap Bayram, are Turkish nationals, who were born in 1954, 1959, 1980 and 1981 respectively. The first two applicants are the parents, the third applicant is the brother and the fourth applicant is the sister of Mr Sinan Karadeniz, who died on 18 September 2006. Before the Court, the applicants are represented by Mr E. Aytekin, a lawyer practising in Ankara. On 23 November 2005 the applicants’ relative, Sinan Karadeniz, started his compulsory military service. On 5 September 2006 at 2.30 a.m., he started feeling sick and applied to the infirmary of his regiment. He was sent back to his dormitory without any treatment.

Later on the same day, at 1 p.m., Sinan Karadeniz applied to the infirmary once again, but as the doctor was absent, he was not examined. Still feeling sick, he returned to the infirmary at 6.30 p.m., but as the doctor was about to leave, he was given pain killers and was told to come back the following day. On 6 September 2006, Mr Karadeniz was transferred to the Military Hospital in Çorlu, where he was diagnosed as suffering from a pilonodal cyst. He was told that he should have rest for three days. On 7 September 2006 Mr Karadeniz’s condition worsened and he was transferred to the Gata Haydarpașa Military Hospital. He died on 18 September 2006 due to septicaemia. On 10 May 2007 the applicants initiated compensation proceedings against the Ministry of Defence before the Supreme Military Administrative Court.

They argued that their relative had not received prompt and adequate medical care, and that as he had been serving in the army since 2005, his infection had been caused as a result of the poor hygiene conditions in his regiment. On 5 March 2008, the Supreme Military Administrative Court, composed of five members, including three military judges and two military officers, decided to dismiss the case, by a majority. In delivering its judgment, the court relied on an experts’ report, which had concluded that no fault could be attributed to the military authorities for the death of Sinan Karadeniz. On 30 April 2008, the same chamber of the Supreme Military Administrative Court rejected, by a majority, the rectification request of the applicants.

COMPLAINTS The applicants allege that the right to life of their relative was breached. In this connection, they state that owing to the late diagnosis, his access to appropriate and prompt medical treatment was delayed. They further maintain that as their relative had been serving in the military since 2005, his infection was undoubtedly caused as a result of the poor hygiene conditions in the regiment, and that the military authorities should be held responsible for the damage they have sustained due to the death of their relative. The applicants also allege that the conditions surrounding the death of their relative were not examined thoroughly and effectively by the Military Supreme Administrative Court.

The applicants argue under Article 6 of the Convention that the Supreme Military Administrative Court, which examined their case, cannot be considered as independent or impartial. In this respect, they maintain that the two military officers who sit on the bench remain under the hierarchy of the military authorities and do not enjoy the same judicial guarantees as the other military judges. The applicants further complain that their rectification request was examined and rejected by the same judges who made up the chamber which had given the judgment.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Having regard to the fact that the applicants’ relative, Mr Karadeniz, was a conscript soldier under the responsibility of the Turkish Army and that it was not possible for him to consult a doctor of his own choice, did the domestic authorities take all the necessary measures to safeguard his life, as required by Article 2 and/or Article 8 of the Convention? In particular, was he provided with prompt and adequate medical care when he fell sick during his military service? 2. Could the Military Supreme Administrative Court, which examined the applicants’ claims, be considered as independent and impartial, as required by Article 6 § 1 of the Convention? In particular, the Government are requested to inform the Court as to whether the military officers who sit on the bench of the Military Supreme Administrative Court remain subject to military discipline and assessment reports during their term of office?

Furthermore, do the military officers, who according to the legislation could be appointed as judges for a term of maximum of four years, be removed from their post before the end of their term of office? The Government are further requested to produce copies of the autopsy report and the experts’ report submitted during the domestic proceedings.