CASE OF FLORIN MACOVEI v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Reasonable time)
CASE OF FLORIN MACOVEI v. ROMANIA (CtEDO, 2013)
Reclamantul s-a născut în 1969 și trăiește în București. La 1 septembrie 1999, Biroul României pentru Drepturi de Autor (“ORDA”) a suspendat reclamantul de la muncă pentru încălcarea gravă, adică suspectul de fraudă, defectul în biroul public și distrugerea documentelor. La o dată neespecificată în noiembrie 2000, reclamantul s-a plâns cu privire la protragerea anchetei, iar reclamația sa a fost admisă la 10 noiembrie 2000 de către Procuratura Publică, deoarece nu s-a desfășurat niciun act de procedură până în acea dată. Autoritățile judiciare au fost instruite să se ocupe de plângere în termen de întârzieri rezonabile. La 21 februarie 2001, Procurorul a decis să inițieze procesul penal împotriva reclamantului. Prin o decizie ulterioară din 31 ianuarie 2002, Procurorul a respins inițiarea procesului în ceea ce privește reclamantul, deoarece comportamentul său nu a îndeplinit elementele esențiale ale infracțiunilor urmărite. ORDA a contestat această decizie înaintea procurorului de rang superior. La 6 martie 2002, concurența a fost permisă și urmărirea penală a fost reluată. 10. În urma examinării probelor (audierea a patru mărturii martorilor și examinarea a puținor documente, fără comisionarea unui studiu de experți), Procurorul a decis, la 8 mai 2002, să întrerupă ancheta în ceea ce privește reclamantul.Decizia a fost contestată de ORDA în fața Procurorului public cu Înaltul Curte de casă și Justiție. 11. La 6 martie 2003, concursul a fost permis și hotărârea impușită a fost anulată. Cazul a fost redeschis pentru o anchetă suplimentară înaintea autorităților judiciare. 12. La 23 iulie 2003, Procurorul a decis să întrerupă ancheta împotriva reclamantului în ceea ce privește acuzațiile de fraudă și de nerespectare în biroul public. În același timp, a fost impusă o amendă administrativă pentru acuzațiile de distrugere a documentelor. 13. Decizia a fost susținută înaintea Procurorului de rang superior și a devenit finală pe 17 octombrie 2003. 14. În urma deciziilor de a întrerupe urmărirea penală împotriva lui, reclamantul a solicitat reluarea lucrărilor sale la ORDA. În urma refuzului acesteia, reclamantul a introdus două seturi de litigii de muncă împotriva angajatorului său la 22 februarie 2002 și, respectiv, la o dată neespecificată în 2003. 15. La 15 aprilie 2003, Tribunalul Județului de la București a respins prima acțiune. Pe mai târziu, reclamantul a fost reintegrat la o poziție diferită la ORDA. La scurt timp după aceea, contractul de ocupare a forței de muncă a fost încheiat voluntar. 16. A doua acțiune a fost permisă prin intermediul unei hotărâri finale. La 6 iulie 2006, Curtea de apel a București a acordat reclamantului plata retroactivă a salariilor la care avea dreptul.