CtEDO 01.12.2017 Auto

MACOVEI c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
01.12.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MACOVEI c. ROUMANIE (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Comunicat la 1 decembrie 2017 Secțiunea a patra Cerere nr. 53028/14 Monica Luisa MACOVEI împotriva României, introdusă la 11 iulie 2014 EXPOSAT DE FAPTE, recurenta, Monica Luisa Macovei, este un resortisant român născut în 1959 și rezident în București. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către domnul D.C. Mihai, avocat la București. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cauzei la momentul faptelor, reclamanta, fosta ministru al justiției, a fost deputată în Parlamentul European. La 7 septembrie 2009, două ziare naționale au menționat cuvintele pe care reclamanta le-ar fi ținut cu o zi înainte, în calitate de deputat european, în cadrul unei universități de stat a Partidului Democrat Liberal (PDL). Ziarul Ziarul Financiar a prezentat evenimentele L De exemplu, există doi tineri din PSD care au [conclus] contracte de câteva milioane de euro, sume de bani pe care le ating pentru servicii juridice din partea societăților de stat [șisese] în departamentele pe care le reprezintă în calitate de parlamentari. Acesta este un act clasic de corupție prin influență politică. El nu diferă în nimic de orice alt fapt de corupție, a spus fostul Ministru al Justiției. În cele din urmă, ea a indicat [numele] celor două Parlamentar PSD, care a menționat că se referă la deputatul V.P., care a fost, de asemenea, ministrul relației cu Parlamentul, și senatorului D.S., și a adăugat că aceste informații fuseseră deja transmise de presă. Macovei a afirmat că prima măsură care trebuie luată este introducerea incompatibilității celor două funcții, cea de avocat și cea de parlamentar. Atâta timp cât suntem aleși în Parlament, nu putem exercita această profesie [d.Avocat]. Ziarul Ziua a publicat articolul următor: http://europarlamentar PDL Monica Macovei a acuzat ieri social-democrații V.P. și D.S. de corupție din cauza încheierii de contracte cu societăți de stat. [V.]P. a răspuns că acuzațiile sale erau similare cu cele ale prietenului său. I.M., care l-ar fi ajutat în timpul campaniei electorale. Uitați-vă la avocații din Parlament, există doi tineri din PSD, de exemplu, care au [conclus] contracte de milioane de euro, bani pe care îi ating pentru servicii juridice, din partea societăților de stat [și] din departamentele pe care le reprezintă în calitate de parlamentari. Acesta este un act clasic de corupție prin influență politică. a declarat fostul ministru al justiției, care desemnează numele [V.]P. și [D.]S. Prin contact cu Ziua , V.P. a declarat că, între acuzațiile făcute de Macovei și acuzațiile pe care le-a făcut în urmă cu ceva timp de controversatul [I.]M., nu a existat nicio diferență. Ea este o mincinoasă de primă clasă. Cuvintele ei sunt cele d.I.M. care se aseamănă cu smoală. J a prezentat, atunci când I.M. ma'a acuzat de același lucru, documente care [dovedeau] că nu am încheiat nici un contract și [I.]M. saiest tu. Acum, ideea a fost preluată de prietena [I.]M., Macovei A declarat PSD-ist. El a declarat că nu a luat măsuri juridice pentru că nu a vrut să irosească timpul justiției cu Macovei. Procedura în despăgubire împotriva reclamantei Procesul în primă instanță La 16 octombrie 2009, D.S. a formulat o acțiune în despăgubire împotriva recurentei, considerând că cuvintele recurentei, în special acuzația conform căreia a comis un act clasic de corupție În acest sens, el a invocat dispozițiile Codului civil, Constituției, Convenției și Pactului internațional privind drepturile civile și politice. La 17 noiembrie 2009, recurenta, reprezentată de un avocat, a depus un memoriu în apărare. Aceasta a arătat că afirmațiile sale au fost ținute în contextul unei dezbateri politice și că, în cadrul acestei dezbateri, ea nu a făcut decât să-și repete opiniile constante mai mult decât ar fi făcut-o ea într-un proiect legislativ din timpul în care era ministru al justiției care ar fi vizat introducerea în lege a incompatibilității funcției de parlamentar cu cea de avocat. Aceasta a arătat că, dacă ea a fost reținută inițial pentru a menționa doi tineri parlamentari PSD, în cele din urmă ea le-a precizat numele doar în ceea ce privește insistența jurnaliștilor, menționând în același timp că sistemul prin care cei doi parlamentari obținuseră veniturile în cauză fusese deja descris de presă. De asemenea, Comisia a precizat că afirmațiile sale se bazau pe o bază de fapt rezonabilă, întrucât, din cauza bunelor relații ale celor doi parlamentari . , V. P. , atunci deputatul care reprezintă departamentul Gorj, ar fi fost asociat în septembrie 2007 ca senior partener la firma de avocatură D.S. Aceasta a arătat încă că, în perioada 2007-2008, numărul și valoarea contractelor de asistență juridică încheiate de societatea de avocatură D.S. cu societăți de stat din departamentul Gorj au crescut considerabil, la fel cum ar fi făcut și veniturile obținute de deputatul V.P. din exercitarea profesiei sale de avocat, ceea ce, potrivit recurentei, reiese din declarațiile publice ale veniturilor sale care îl privesc. Ea a adăugat că a adăugat că un raport pregătit de o comisie de control intern a uneia dintre societățile de stat a menționat mai multe nereguli în executarea contractelor încheiate de această societate cu firma de avocatură D.S. 10. În aceste condiții, recurenta a considerat că vorbele sale au fost formulate în mod rezonabil în exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare și că discursul său a avut ca scop modificarea legislației naționale, că nu a reprezentat un atac gratuit împotriva reclamantului și că nu a avut ca scop nici discreditarea acestuia din urmă. 11. În cele din urmă, citând jurisprudența Curții și indicând că reclamantul, un politician aflat în plină ascensiune în 2007-2008, a devenit senator al județului d'Olt în decembrie 2008, recurenta repeta că limitele criticii admisibile erau mai largi în ceea ce privește un om politic decât în ceea ce privește un singur individ. 12. Prin hotărârea din 18 noiembrie 2010, tribunalul departamental din București a respins acțiunea D.S. În primul rând, el a luat în considerare contextul în care au fost făcute afirmațiile recurentei. În al doilea rând, el a considerat că expresia În al treilea rând, instanța a considerat că afirmațiile recurentei erau simple sugestii, lipsite de vehemență și exprimate într-un mod ironic. În cele din urmă, făcând trimitere la jurisprudența Curții în această privință, el a subliniat că criticile recurentei vizau o chestiune de interes public referitoare la un om politic, în raport cu care limitele criticii erau largi. Prin hotărârea din 3 octombrie 2011, Curtea de Apel de la București a primit apelul și, pe fond, a dat dreptul la acțiunea D.S. A condamnat-o pe reclamantă la plata a 10 000 de lei românești (RON) (aproximativ 2 300 de euro (EUR) pentru daune morale și la publicarea textului hotărârii în cele trei ziare cu cea mai mare tragere la nivel național, precum și în ziare Ziarul financiar Ziua 15. În acest scop, instana de apel a considerat că, în pofida proiectului legislativ invocat de reclamantă și care ridica cu sigurană o chestiune de interes general, declaraiile de la În ceea ce privește activitatea reclamantului în calitatea sa de avocat și parlamentar, în ciuda dreptului său la prezumția de nevinovăție. Recunoscând faptul că limitele criticii admisibile sunt mai largi față de un om politic decât de un simplu individ și că informațiile politice beneficiază în jurisprudența Curții de o protecție superioară față de cele artistice sau comerciale, instanța de apel a precizat că critica nu trebuie să se bazeze pe fapte false sau să fie excesiv de ofensatoare. 16. În speță, Curtea de apel consideră că afirmațiile deliberate ale recurentei nu au fost întemeiate pe motivul că firma de avocatură D.S. nu a încheiat contracte de asistență juridică cu societăți de stat din departament pe care le-a numit senator. Aceasta a adăugat că aceste afirmații, ținute de o personalitate cunoscută ca fiind public ca fost ministru al justiției și constând în a spune că, prin cumularea funcțiilor, reclamantul și-a folosit influența politică în activitatea de consiliere juridică a societății de avocați pe care o înființase, erau de natură să aducă prejudicii carierei profesionale și politice a D.S. și, prin urmare, îi cauzaseră acestuia un prejudiciu moral. Acțiunea în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție 17. Recurenta și D.S. au formulat fiecare o acțiune împotriva hotărârii judecătorești a instanței judecătorești în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție ( și D.S., și că ea nu a afirmat niciodată că D.S. a încheiat contracte de asistență juridică cu societăți de stat care au fost plasate în județ sau că ar fi făcut-o atunci când a fost senator. Ea a adăugat că situația de fapt a avut în vedere se referă la contractele încheiate de firma de D.S. Cu societăi de stat din departamentul Gorj reprezentat în Parlament de deputatul V.P., noul asociat al cabinetului de avocatură D.S.19, printr-o hotărâre definitivă din 7 noiembrie 2013, Înalta Curte a respins cele două aciuni. Aceasta a confirmat consideraiile hotărârii Tribunalului de Primă Instană și, în special, concluzia că reclamanta a tinut un discurs sanalizat în termeni de Faptele de fapt. 20. L a fost pus la dispoziție la 3 martie 2014. Punerea în aplicare 21. Dispozițiile hotărârii din 3 octombrie 2011 a Tribunalului de Primă Instanță de la București au fost puse în aplicare în decembrie 2013. GRIEF 22. Invocând art. 10 din convenție, recurenta susține că condamnarea sa prin hotărârea din 7 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a adus atingere dreptului acesteia la libertatea de exprimare. A avut loc o încălcare a dreptului recurentei la libertatea de exprimare și în special a dreptului acesteia de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 din convenție, din cauza condamnării sale prin hotărârea din 7 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă