ARABACI v. TURKEY

Decizia nr. 33210/05 İrfan ARABACI împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 9 aprilie 2013 în calitate de comitet compus din: Peer Lorenzen, președinte, András Sajó, Nebojša Vučinić, judecători și Françoise Elens-Passos, grefier interimar, având în vedere cererea depusă la 12 septembrie 2005, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Dl. İrfan Arabacı este un național turc, născut în 1952 și locuiește în Izmir. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna Emek Bursalı și dna G. Emek, avocați care practică în Bursa. Guvernul turc ( Guvernul) a fost reprezentat de agentul lor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 1, 2, 8 și 17 din Convenție că, prin faptul că nu a impus pedeapsa disuasivă persoanei care și-au ucis fiica și o altă persoană, autoritățile nu au protejat în mod corespunzător viața fiicei sale și nu au respectat viața familiei sale.

La 21 mai 2012, cererea a fost comunicată Guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Nu a fost primit niciun răspuns la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 24 ianuarie 2013, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat la 3 octombrie 2012 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reprezentantul reclamantului a fost atrasă atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea.

Reprezentantul reclamantului a primit această scrisoare la 7 februarie 2013. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri.

Françoise Elens-Pasos Peer Lorenzen Președintele adjunct al grefierului interimar

SECOND SECTION

DECISION Application no. 33210/05 İrfan ARABACI against Turkey The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 9 April 2013 as a Committee composed of: Peer Lorenzen, President, András Sajó, Nebojša Vučinić, judges, and Françoise Elens-Passos, Acting Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 12 September 2005, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr İrfan Arabacı, is a Turkish national, who was born in 1952 and lives in Izmir. He was represented before the Court by Ms Ü. Emek Bursalı and Ms G. Emek, lawyers practising in Bursa. The Turkish Government (the Government) were represented by their Agent. The applicant complained under Articles 1, 2, 8 and 17 of the Convention that by failing to impose a deterrent punishment on the person who murdered his daughter and another person, the authorities did not adequately protect the life of his daughter and respect his family life. On 21 May 2012 the application was communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations.

No reply was received to the Registry’s letter. By letter dated 24 January 2013, sent by registered post, the applicant’s representative was notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 3 October 2012 and that no extension of time had been requested. The applicant’s representative’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant’s representative received this letter on 7 February 2013. However, no response has been received. THE LAW The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention.

Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Françoise Elens-Passos Peer Lorenzen Acting Deputy Registrar President