Secțiunea a treia Cerere nr. 42612/11 Iuliu ARDAI împotriva României introdusă la 22 iunie 2011 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, Iuliu Ardai, este un resortisant român născut în 1961 și rezident în Petrila. Este reprezentat în fața Curții de către domnul Volintiru, avocat în Petroșani. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: la 3 aprilie 2010, reclamantul a depus o plângere penală la poliția din Petrila împotriva angajaților de la spitalul psihiatric din Ecuador, pe care l-a acuzat de comportament abuziv împotriva sa. El susținea că, în seara de 31 ianuarie 2010, între orele 20:00 și 23:00, în timp ce el era internat pentru tulburări de personalitate de tip schizoid, fusese atacat de trei bărbați: doi îmbrăcați în civil și un al treilea care purtau uniforma spitalului. A fost vorba despre un certificat medical care a constatat că a prezentat leziuni faciale care, conform avizului medicului care l-a examinat, puteau datează de la 31 ianuarie 2010 și au necesitat îngrijire timp de două până la trei zile dacă alte complicații nu apăreau. Prin rezoluția din 2 decembrie 2010, Parchetul de Primă Instanță din Petroșani a respins plângerea reclamantului și a dat o declarație de El s-a bazat pe un răspuns trimis de către spitalul ez cu privire la incidentul menționat de reclamant în plângerea sa penală, din care rezultă că spitalul în cauză nu a fost informat și că nu a primit nici o informație în această privință. Pe baza plângerii reclamantului, această decizie a fost menținută de către un Ordonanța procurorului-șef al aceluiași Parchet, care, pe baza informațiilor primite și de la spitalul Zam, concluzionează că a avut loc un incident minor, cauzat de comportamentul agitat al reclamantului, care fusese transferat, în seara incidentului menționat în plângerea sa penală, unui serviciu spitalicesc situat la parter. Pe de altă parte, procurorul nu a fost posibil la spital pentru a identifica exact angajații responsabili de transferul reclamantului, deoarece aproximativ opt dintre angajații săi au fost obligați fie acolo. La o dată nespecificată, reclamantul, asistat de un avocat, a depus o plângere împotriva deciziilor Parchetului de Primă Instanță Tribunalul Petroșani, care a solicitat redeschiderea anchetei. El a informat instanța că a găsit o persoană, al cărei nume a fost specificat, care a fost internată la spital â și care a văzut că a fost bătut de personalul medical în seara de 31 ianuarie 2010. Prin hotărârea din 19 aprilie 2011, Tribunalul de Primă Instanță din Petroșani a respins plângerea reclamantului și, fără a proceda la alte cauze, a confirmat temeinicia deciziilor Parchetului pe baza informațiilor primite de la acesta din partea spitalului ez. Această hotărâre era definitivă și nu era susceptibilă de a recurge la nicio cale de atac obișnuită în dreptul intern. GRIEF Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge că a fost maltratat de angajații spitalului psihiatric unde fusese internat și că nu a beneficiat de o anchetă eficientă care să permită identificarea și pedepsirea persoanelor responsabile de relele tratamente împotriva sa. Reclamantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din Convenție, unor tratamente inumane sau degradante în timp ce se afla internat în spitalul psihiatric Zam de [41]. Având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea punctul 131 din Hotărârea Labita c. Italia [GC], 26772/95, CEDO 2000-IV), ancheta efectuată în speță de autoritățile interne a îndeplinit cerințele prevăzute la art. 3 din convenție
Requête n
o
42612/11
Iuliu ARDAI
contre la Roumanie
introduite le 22 juin 2011
1.
Le requérant, M. Iuliu Ardai, est un ressortissant roumain né en 1961 et résidant à Petrila. Il est représenté devant la Cour par M
e
Les circonstances de l’espèce
2.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
3.
Le 3 avril 2010, le requérant introduisit une plainte pénale auprès de la police de Petrila contre les employés de l’hôpital psychiatrique Zam de Hunedoara, qu’il accusait de conduite abusive à son encontre. Il alléguait que le soir du 31 janvier 2010, entre 20 heures et 23 heures, pendant qu’il y était interné pour des troubles de la personnalité de type schizoïde, il avait été agressé par trois hommes – deux habillés en civil et un troisième qui portait l’uniforme de l’hôpital – qui lui avaient donné des coups de pieds et de poings et qui lui avaient causé des lésions (ecchymoses et excoriations au niveau du visage) ayant nécessité plusieurs jours de soins. Il se prévalait d’un certificat médical qui constatait qu’il présentait des lésions au niveau du visage qui, selon l’avis du médecin qui l’avait examiné, pouvaient dater du 31 janvier 2010 et nécessitaient des soins pendant deux à trois jours si d’autres complications ne surgissaient pas.
4.
Par une résolution du 2 décembre 2010, le parquet près le tribunal de première instance de Petroșani rejeta la plainte du requérant et rendit une
décision de non-lieu. Il s’appuya sur une réponse envoyée par l’hôpital Zam au sujet de l’incident mentionné par le requérant dans sa plainte pénale, d’où il ressortait que l’hôpital en question n’en avait pas été au courant et qu’il ne détenait pas d’information à cet égard.
5.
Sur plainte du requérant, cette décision fut maintenue par une
ordonnance du procureur en chef du même parquet, qui, s’appuyant également sur les informations reçues de la part de l’hopital Zam, conclut qu’il s’agissait d’un incident mineur, provoqué par le comportement agité du requérant, qui avait été transféré, le soir de l’incident évoqué dans sa plainte pénale, à un service de l’hôpital situé au rez-de-chaussée. Le parquet notait par ailleurs qu’il n’avait pas été possible à l’hôpital d’identifier précisément les employés chargés du transfert du requérant, car environ huit
de ses employés étaient d’astreinte ce soit là.
6.
A une date non précisée, le requérant, assisté par un avocat, introduisit une plainte contre les décisions du parquet auprès du tribunal de première
instance de Petroșani, demandant la réouverture de l’enquête. Il informait le tribunal qu’il avait trouvé une personne, dont il précisa le nom, qui était internée à l’hôpital Zam et qui avait vu qu’il avait été battu par le personnel médical le soir du 31 janvier 2010.
7.
Par un jugement du 19 avril 2011, le tribunal de première instance de Petroșani rejeta la plainte du requérant et, sans procéder à d’autres investigations, confirma le bien-fondé des décisions du parquet sur la base des informations que celui-ci avait reçu de l’hôpital Zam. Ce jugement était définitif et n’était susceptible d’aucune voie de recours ordinaire en droit interne.
GRIEF
8.
Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaint d’avoir été maltraité par les employés de l’hôpital psychiatrique où il avait été interné et de ne pas avoir bénéficié d’une enquête effective permettant d’identifier et de punir les responsables des mauvais traitements commis à son encontre.
1.
Le requérant a-t-il été soumis, en violation de l’article 3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants pendant qu’il se trouvait interné à l’hôpital psychiatrique Zam de Hunedoara
?
2.Eu égard à la protection procédurale contre les traitements inhumains ou dégradants (voir le paragraphe 131 de l’arrêt
Labita c. Italie
[GC], n
o
26772/95, CEDH 2000-IV), l’enquête menée en l’espèce par les autorités internes a-t-elle satisfait aux exigences de l’article 3 de la Convention
?