CtEDO 09.02.2016 Auto

R.D. AND I.M.D. c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
09.02.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
R.D. AND I.M.D. c. ROUMANIE (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Comunicat la 9 februarie 2016 Secțiunea a patra Cerere nr. 35402/14 R.D. și I.M.D. împotriva României, introdusă la 28 aprilie 2014 EXPOSAT DE FAPT, reclamanții, dl D.R. și dl M.D.I., sunt resortisanți români născuți în 1967 și, respectiv, 1982. Ei sunt internați acum la spitalul psihiatric din Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții sunt un cuplu căsătorit, foarte sărac. Ei își câștigă viața cerșind și recucerind și vânzând metale. La 27 septembrie 2011, reclamanții au fost interpelați de agentul de poliție de proximitate S.R.I. și de ofițerul de poliție L.A.N., care le-au cerut să-și decline identitatea. A fost inițiată o anchetă împotriva reclamanților. Parchetul însărcinat cu investigația a solicitat spitalului public din Zalău să efectueze o expertiză judiciară psihiatrică asupra reclamanților. La data de 4 octombrie 2011, Departamentul de Medicină Legală al Spitalului din Salaj stabilește că cei doi reclamanți sufereau de tulburări delirante persistente și că discernământul lor cu privire la fapte și în general era abolit. În ceea ce îl privește pe reclamant, comisia de expertiză nota următoarele: L.A.x[amin] psihologică nr. 591/ 4 octombrie 2011 ridică o inteligență medie (...), dificultate de integrare în societate, tulburări calitative la nivelul raționamentului, cum ar fi idei delirante, de mărime, tendințe impulsive-agresive, dificultăți de a realiza o activitate profesională. 23/4 octombrie 2011 stabilește diagnosticul de tulburări delirante persistente (delecție provocată de două die, revendicare, persecuție cu comportament de revendicare și jujuire, de a fi urmărit de către organele de poliție și Serviciul de informații românești, delir de filiație, deteriorarea relațiilor familiale și ocupaționale, supraestimare de sine, conflict cu vecinii, suspiciune). În ceea ce o privește pe reclamantă, Comisia nota următoarele: L 22/4 octombrie 2011 stabilește diagnosticul de tulburare delirantă persistentă (delir indus de două ori cu tentativa predominantă de revendicare,...-[ilisible), sugestie, deteriorarea relațiilor familiale și ocupaționale, comportament juvenil. În ambele rapoarte de expertiză se menționa că comisia de examinare nu avea la dispoziție o anchetă socială a persoanelor interesate sau a dosarelor medicale ale acestora privind starea lor de sănătate. Pe baza rapoartelor medico-legale menționate mai sus, printr-o ordonanță din 11 octombrie 2011, Parchetul de Primă Instanță din Simleul Silvaniei ( 12. Reclamanții au fost menționați de mai multe ori în procedură. Ei au refuzat să se prezinte și au cerut de mai multe ori amânarea sau suspendarea cauzei, pe motiv că au solicitat justiției să anuleze rapoartele medico-legale emise pe numele lor. 13 Tribunalul de Primă Instanță a numit din oficiu un avocat pentru a reprezenta reclamanții în procedură. Nu este indicat în dosar dacă acest avocat a încercat să contacteze reclamanții. 14. Prin hotărârea din 27 iunie 2012, Tribunalul de Primă Instanță a constatat că reclamanții refuzau să se prezinte în fața instanței judecătorești și că, prin urmare, aceștia nu puteau fi interogați. În recursul în recurs al reclamanților, la o dată nespecificată, tribunalul județean din Sălaj ( Instanța de Primă Instanță i-a citat fără succes pe reclamanți pentru mai multe audieri. În timpul ședinței din 6 iunie 2013, deși menționate în mod legal cu mandat de aducere, reclamanții au refuzat să se prezinte în instanță. Instanța va elibera noi mandate de aducere în numele reclamanților. În aceeași zi, poliția i-a escortat pe reclamanți în fața instanței de primă instanță care a inițiat interogatoriul lor în prezența avocatului care a fost dat în judecată. Printr-o hotărâre din 6 iunie 2013, bazată în principal pe rapoartele de expertiză judiciară din 4 octombrie 2011, Tribunalul de Primă Instanță i-a condamnat pe solicitanți la măsura de securitate d Un avocat a fost numit din oficiu pentru a-și reprezenta interesele. Reclamanții au prezentat ei înșiși observații pentru a-și susține recursul la recurs, susținând că toate documentele din dosar erau false, că au fost victime ale unei înscenări și că au fost maltratați de polițiști în fața Tribunalului de Primă Instanță în ședința din 6 iunie 2013. Prin hotărârea definitivă din 4 septembrie 2013, cu privire la rapoartele medico-legale din 4 octombrie 2011 și la conținutul observațiilor depuse la dosar de părțile interesate, tribunalul departamental a confirmat hotărârea pronunțată în primă instanță. Procedura penală din 4 septembrie 2013, împreună cu copii ale expertizei medico-legale din 4 octombrie 2011. La 5 septembrie 2013, tribunalul a informat autoritățile competente că au fost obligate să se prezinte imediat la centrul de sănătate mintală al spitalului județean Zaleu pentru a urma tratamentul medical și că, în cazul în care refuzau să se supună, acestea vor fi supuse măsurii de securitate medicală de internare. 23. Hotărârea de Sănătate Publică din Sălaj i-a informat și pe reclamanți cu privire la măsura ordonată împotriva lor și la locul în care urma să fie efectuat tratamentul. 24. La 9 și 31 octombrie 2013, departamentul de sănătate mintală a informat tribunalul că reclamanții nu erau prezentați pentru a urma tratamentul medical și a indicat, de asemenea, că poliția a fost solicitată pentru a asigura prezența persoanelor interesate la spital, dar că la 26 septembrie 2013, deși erau acasă, au refuzat să se supună măsurii impuse de instanță. 25. La 10 decembrie 2013, Biroul pentru execuții penale al Tribunalului de Primă Instanță a formulat o contestație cu privire la executarea hotărârii din 6 iunie 2013 (punctul 17 de mai sus). Pe baza articolelor 429 și 430 din CP, acesta a solicitat înlocuirea măsurii de securitate a îngrijirii cu măsura de internare medicală, susținând că părțile interesate refuzau să urmeze de bună voie tratamentul medical. Un avocat a fost numit din oficiu pentru a-i reprezenta pe reclamanți în procedură. Deși menționați, reclamanții nu s-au prezentat la audieri. Mandatul de a aduce emis pe numele lor nu a putut fi executat, pe motiv că nu au fost acasă. 27. Reclamanții au prezentat observații la dosarul cauzei. Limbajul folosit ar fi fost vulgar și injurios la adresa de la: adresa de la Õ . (a) avocat Ö da official a fost susinut în fața Õ instanei că reclamanții nu au fost prezentate pentru a administra tratamentul medical din motive obiective și nu din motive de rea-credință. 28. Prin hotărârea din 10 noiembrie 2014, Tribunalul de Primă Instanță a dispus înlocuirea măsurii de asigurare a sănătății prin internare medicală, până la vindecarea persoanelor interesate sau în momentul în care starea lor de sănătate nu mai reprezintă un pericol pentru securitatea publică. Pentru a decide cu privire la internare, instanța a constatat mai întâi că condițiile legale prevăzute în art. 568 alin. (1) din noul Cod de procedură penală erau îndeplinite, și anume reclamanții refuzaseră să se supună măsurii d El a remarcat apoi că a reieșit din expertizele medico-legale realizate în cadrul primei proceduri pe care părțile interesate sufereau de tulburări delirante persistente, că discernământul lor privind faptele și în general era abolit și că trebuiau să urmeze un tratament medical psihofarmacologic și psihoterapeutic. Fiind de sănătate mintală a persoanelor interesate reprezintă un pericol social pentru ordinea publică pe motiv că nu au fost prezentate pentru a urma tratamentul medical obligatoriu ; din nou, rezultă din conținutul scrierile pe care le-au depus la dosarul cauzei (...) că pericolul pentru ordinea publică nu a scăzut din momentul în care măsura de obligație de îngrijire a fost pronunțată împotriva lor. Având în vedere faptele expuse mai sus, instanța judecă cererea biroului de executare ca fiind fondată. 29. Reclamanții au formulat o contestație împotriva acestei hotărâri, în scris că erau sănătoși, dar că internitățile lor erau dorite de autorități din alte motive. 30. Tribunalul județean desemnează un avocat din oficiu pentru a reprezenta reclamanții. Acestea din urmă, deși menționate în mod legal, nu s-au prezentat la audieri. 31. Printr-o hotărâre definitivă din 17 decembrie 2014, tribunalul departamental a respins contestația reclamanților și a confirmat temeinicia hotărârii din 10 noiembrie 2014. 32. La 30 decembrie 2014, reclamanții au fost internați împotriva voinței lor la spitalul psihiatric din La 24 ianuarie 2013, reclamanții s-au întâlnit cu S.R.I. în parcarea unui supermarket și s-au apropiat de S.R.I. și l-au acuzat că i-a maltratat în incidentul din 2011 (punctul 4 de mai sus). S.R.I. l-ar fi lovit pe reclamant. 34. Reclamanții au depus o plângere penală împotriva S.R.I. al șefului comportamentului abuziv. Printr-o ordonanță din 22 august 2013, Parchetul a prezentat un refuz în favoarea S.R.I. pe motiv că acuzațiile persoanelor interesate nu au fost dovedite. Cu privire la conținutul și concluziile rapoartelor de expertiză judiciară din 4 octombrie 2011 (punctele 6-8 de mai sus), printr-o ordonanță din 28 februarie 2014, procurorul-șef lângă Parchetul Tribunalului de apel din Cluj a confirmat că reclamanții nu au fost judecați. 35. Nu reiese din dosar dacă reclamanții au contestat această decizie în fața judecătorului de cameră preliminar al Tribunalului de Primă Instanță, așa cum le-a fost indicat în dispozitivul deciziei care le-a fost comunicată. Dreptul intern relevant 36. L. 113 din Codul penal în vigoare înainte de 1 februarie 2014 prevedea că, în cazul în care un pârât prezenta, din cauza unei boli, un pericol pentru ordinea publică, tribunalul putea dispune împotriva sa măsura de securitate de obligație a îngrijirii (obligarea la traducerea medicală) ) Același articol prevedea că, în cazul în care persoana împotriva căreia a fost dispusă o astfel de măsură nu se prezenta în mod regulat pentru a urma tratamentul medical, instanța putea dispune împotriva sa măsura de internare. 37. În februarie 2014, se prevede că statul membru de executare este rezident medical în cazul în care persoana în cauză se referă la obligația de îngrijire. 38. Dispozițiile interne relevante ale Legii nr. 48: privind sănătatea mintală și protecția persoanelor care suferă de tulburări psihice sunt descrise în Hotărârea Atudorei c. România (n 50131/08, § 79 și următoarele: 16 septembrie 2014) Fără a menționa articolul din Convenție, reclamanții se plâng că au fost victime ale sistemului judiciar român care a ordonat o măsură de siguranță împotriva lor, și anume obligația de a se îngriji, în timp ce această măsură nu era de fapt justificată; ei susțin că toate părțile din dosar erau false. 40. De asemenea, fără a cita articolul din convenție, într-o scrisoare din 17 februarie 2015, ei se plâng de ceea ce au fost internați împotriva voinței lor într-un spital psihiatric și că această măsură a fost îndreptată împotriva lor fără a se realiza o expertiză medicală. Ei adaugă că trebuie să urmeze un tratament medical împotriva voinței lor. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Recurenții au fost privați de libertatea lor prin încălcarea articolului 5 alineatul (1) din convenție, ca urmare a internării lor în spitalul psihiatric din mai târziu de 30 decembrie 2014? În special, privarea de libertate suferită de aceștia intră sub incidența literelor (b) și (e) din această dispoziție În plus, procedura de internare a reclamanților a fost înconjurată de garanții suficiente împotriva arbitralei A fost încălcat dreptul reclamanților la respectarea vieții private, în sensul articolului 8 alineatul (1) din convenție, având în vedere tratamentul medical administrat la internarea lor în spitalul psihiatric de la mai? În acest caz, ingerința în exercitarea acestui drept a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 8 alineatul (2) Guvernul este invitat să informeze Curtea cu privire la numele reprezentanților numiți pentru a reprezenta reclamanții în conformitate cu Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor care suferă de tulburări psihice.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2020-01-13
0,94
R.D. ET I.M.D. c. ROUMANIE
Communiquée le 9 février 2016 et le 13 janvier 2020 QUATRIÈME SECTION Requête n o 35402/14 R.D. and I.M.D. contre la Roumanie introduite le 28 avril 2014 Les faits et les griefs relatifs à cette affaire sont résumés dans l’exposé des faits
CtEDO 2016-02-09
0,94
ARDAI c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 42612/11 Iuliu ARDAI contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 9 février 2016 en un comité composé de : Nona Tsotsoria, présidente, Krzysztof Wojtycze
CtEDO 2016-12-13
0,94
AFFAIRE SAVATIN c. ROUMANIE
identité et outrage aux forces de l’ordre. B. L’hospitalisation du requérant et le certificat médicolégal établi à la demande de ce dernier 12. Le requérant fut hospitalisé du 16 au 21 octobre 2010 au service de chirurgie de l’hôpital unive
CtEDO 2012-09-13
0,94
STEFAN c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION Requête n o 78643/11 Marius Alexandru ȘTEFAN et Marinela ȘTEFAN contre la Roumanie introduite le 12 décembre 2011 EXPOSÉ DES FAITS Les requérants, M. Marius Alexandru Ștefan et M me Marinela Ștefan, sont des ressortissants
CtEDO 2015-06-23
0,94
AFFAIRE BUTNARU ET BEJAN-PISER c. ROUMANIE
requête a été communiquée au Gouvernement. EN FAIT I. LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE 5. Les requérants sont nés respectivement en 1969 et en 1976 et résident à Fărăoani. 6. Le 2 juin 2004, les requérants se rendirent à une maison située dans
Sursă