CtEDO 28.05.2013 Auto

ABBASOV AND OTHERS v. AZERBAIJAN

RESPONDENT
AZE
HOTĂRÂRE
28.05.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ABBASOV AND OTHERS v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Reclamanții, dl Rauf Abbasov, dl Azer Abbasov, dl Elshad Mammadov, dl Zabil Najizade, dl Etibar Agayev, dl Ganimat Zayidov, dl Mehman Aliyev și dl Shahveled Namazov, sunt resortisanți azerbaezi și locuiesc în Baku. Ei au fost reprezentați în fața Curții de către dl R. Hajili, dl E. Sadigov și dl K. Agaliyev, avocați care practică în Azerbaidjan. Guvernul Azerbaigian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Ç. Asgarov. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de partide, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții care sunt toți jurnaliștii independenți sau jurnaliști care susțin opoziția politică, au decis să desfășoare o demonstrație în sprijinul libertății mass-media în Azerbaidjan. Prin scrisoarea trimisă la începutul lunii iunie 2007, reclamanții au informat Autoritatea Executivă a orașului Baku („BCEA”) despre intenția lor de a organiza o demonstrație sub forma unei marșe de la Piața Dakar către o mică pătrată în apropierea Refinariei Petroleum Heydar Aliyev din Baku. Prin scrisoarea din 9 iunie 2007, BCEA a autorizat reclamanții să organizeze o marșă de la stația de metrou Hazi Aslanov către Piața Ucrainei și apoi să se adune și să continue demonstrarea în Piața Ucrainei. Perioada de timp autorizată pentru demonstrație a fost de la ora 17:00 la 19:00, la 12 iunie 2007. Reclamanții nu au fost mulțumiți de locația propusă de BCEA deoarece era prea departe de centrul orașului și în momentul în care erau în curs lucrări rutiere în jurul Piața Ucrainei, ceea ce le a făcut greu să dețină o demonstrație acolo. Din motivele de mai sus, și fără a notifica oficial BCEA, reclamanții au schimbat locația demonstrației lor în Parcul Sabir din centrul orașului. La 12 iunie 2007, un total de 25-30 de jurnaliști (inclusiv reclamanții) care dețin bannere cu diferite sloganuri adunate la Parcul Sabir și au încercat să dețină o demonstrație. Cu toate acestea, aproximativ cinci până la zece minute după începerea demonstrației, mai multe mașini de poliție se apropiau de parc și aproximativ 30 de ofițeri de poliție din Biroul de Poliție din districtul Sabail au început să disperseze demonstranții. Patru dintre solicitanți, dl Rauf Abbasov, dl Zabil Najizade, dl Ganimat Zayidov și dl Shahveled Namazov, au fost transportate forțat în mașini de poliție și duse la secția de poliție nr. 9 din Biroul de Poliție din districtul Sabail, au fost ținuți la secția de poliție pentru mai mult de două ore, dar au fost eliberați ulterior. 10. La 12 iulie 2007, reclamanții au interzis o acțiune împotriva Oficiului de Poliție din districtul Sabail susținând că au fost tratați rău de către poliție în timpul dispersării demonstrației și că drepturile lor de libertate de asamblare și de exprimare au fost încălcate. 11. La 20 iulie 2007, Curtea de District Sabail a refuzat să recunoască cererea civilă a reclamanților, deoarece nu au plătit taxele judecătorești în modul și cuantumul impus de lege. 12. La 18 septembrie 2007, Curtea de Apel Baku a respins un recurs de către reclamanți și a susținut decizia de inadmisibilitate a instanței de primă instanță. Curtea de Apel a constatat că cererea inițială a reclamanților nu a respectat cerințele procedurale ale Codului de Procedură Civilă privind forma și conținutul cererilor civile și că reclamanții nu au adăugat nicio probă documentară în sprijinul cererii lor, în afară de fotografii de mai multe fotografii. 13. La 12 decembrie 2007, Curtea Supremă a susținut hotărârea Curții de Apel a Curții de Apel de la Baku. Hotărârea Curții Supreme a fost trimisă reclamanților la 10 ianuarie 2008. 14. La 30 noiembrie 2010, cererea a fost comunicată guvernului contestat. La 15 iulie 2011, Guvernul a prezentat o propunere de soluționare prietenoasă în cadrul procedurii în fața Curții, iar la 21 iulie 2011, Curtea a trimis propunerea reclamanților. 15. La începutul lunii august 2011, mai multe articole au fost publicate în mass-media azerbaiyană cu privire la propunerea de soluționare prietenoasă a guvernului către reclamanți. Unele dintre articolele sunt descrise mai jos. 16. La 2 august 2011 un articol a fost publicat pe site-ul ziarului Yeni Musavat. Acest articol a fost însoțit de șase fotografii în care toate reclamanții, cu excepția domnului Etibar Agayev și domnul Ganimat Zayidov, sunt prezente, împreună cu alte persoane. Articolul a fost intitulat „Oferta Guvernului de 40.000 de euro la opt jurnaliști” („Hakimiyyyęt 8 jurnalist · 40 min avro tęklif edir”) și a citit, în partea sa relevantă, după cum urmează: „...Situația actuală este că Guvernul este gata să plătească 40.000 de euro în compensație pe care jurnaliștii le susțin. Partidul contestat încearcă să împiedice adoptarea unei noi hotărâri împotriva Azerbaidjanului și examinarea cazului în fața Curții Europene propunerea unei soluții prietenoase jurnaliștilor. Ieri, jurnaliștii solicitanți, cu excepția E. Seyidaga [Agayev] și G. Zahid [Zayidov], s-au întâlnit la biroul ziarului Yeni Musavat și au evaluat situația actuală. Opinia comună a participanților la discuție a fost că, în comparație cu ilegalitatea la care jurnaliștii au fost supuși suma compensației propuse a fost scăzută. În plus, acestea se concentrează pe două opțiuni pentru a ajunge la o decizie finală. Prima opțiune este un acord condițional. Astfel, în acest caz, reclamanții ar accepta propunerea de stabilire prietenoasă cu condiția ca acestea să obțină pedeapsa judecătorilor și ofițerilor de poliție care au folosit violența împotriva lor. În acest caz, Guvernul ar eradica cauzele care au creat această situație. Cea de-a doua opțiune este ca cazul menționat mai sus să continue în fața Curții Europene a Drepturilor Omului până la etapa finală. Jurnaliștii au declarat, de asemenea, în timpul discuțiilor că, dacă a existat o decizie, ar fi prima decizie cu privire la art. 11 din Convenție în ceea ce privește Azerbaidjanul. Acest lucru este important pentru democrația și libertatea de exprimare în Azerbaidjan ... După această discuție interesantă, jurnaliștii au hotărât să discute din nou despre această problemă în zilele următoare, în prezența directorului Institutului pentru Drepturi Media, Rashid Hajili ...” 17. Un alt articol din 1 august 2011, cu o zi înainte, a fost publicat pe site-ul Radio Liberty. Articolul, intitulat “Guvernul Azerbaidjan Propune Agremently Delegation to Opt Jurnaliști” (“Azęrbaycan hachimiyyęti 8 jurnalisti · barıșıq tęklif edir”), a fost scris de S. Akifgizi. Se afirmă în articolul că dl Shahveled Namazov, unul dintre solicitanți, a informat Radio Liberty că guvernul azerbaigian a propus o soluție prietenoasă a opt jurnaliști care include o compensație de 40.000 de euro. Dl Shahveled Namazov a afirmat, de asemenea, că jurnaliștii nu pot ajunge la un consens, deoarece unii dintre ei doresc să accepte propunerea guvernului. El a continuat în continuare după cum urmează: „Opinia comună a fost că nu putem fi mulțumiți numai de compensație; dreptul nostru de adunare a fost încălcat. Unii dintre noi sunt în favoarea unei hotărâri de către Curtea Europeană, deoarece o astfel de hotărâre va deveni un precedent”. 18. În același articol, un alt reclamant, dl Rauf Abbasov, a fost citat de asemenea. El a afirmat că în susținerea lor au solicitat pedeapsa ofițerilor de poliție care au folosit violența împotriva lor, precum și pedeapsa judecătorilor instanței de primă instanță care și-au respins acțiunile. El a continuat după cum urmează: „Cu toate acestea, aceste asigurări nu au fost asigurate în propunerea guvernului azerbaidjan; dacă acestea au fost asigurate, ar fi posibilă retragerea cererii”. 19. La 2 august 2011, un interviu cu unul dintre cei trei reprezentanți ai reclamanților dinaintea Curții, dl Rashid Hajili, a fost publicat pe site-ul postului radio Voice of America. Articolul a fost intitulat „Rashid Hajili: Decizia Curții Europene poate influența pozitiv sistemul judiciar și legislația țării” („RÄșid Hajılı: Avorpa MÄhkṣsinin qÄrarı ölkędęki męhkęmŏsisteminÄ vÄ qanunvericilyṣ müsbÄt tÄsir edę BilÄr"). Partele relevante ale interviului se citesc după cum urmează: „Întrebarea: jurnaliștii sunt de acord cu propunerea prietenosă? Răspuns: Eu, ca avocat, am informat fiecare jurnalist și le-am trimis propunerea Guvernului. Ei trebuie să-și clarifice decizia separat, precum și să decidă împreună discutând despre asta. Întrebare: Ce propune Guvernul? Cine sunt jurnaliștii solicitanți? Răspuns: Reclamanții sunt directorul Agenției de Informații Turan, Mehman Aliyev, redactorul ziarului Azadliq, Ganimat Zahid [Zayidov], jurnalistul Shahveled Chobanoglu [Namazov], redactor-în șef al ziarului Yeni Musavat, Rauf Arifoglu, și reporteri de la acel ziar Azer Aykhan [Abbasov], Zabil Mugabilioglu [Najizade], Elshad Mammadli [Mammadov] și Etibar Seyidaga [Agayev]. Solicitarea noastră a fost de 5.000 de euro pentru fiecare reclamant plus plata costurilor și cheltuielilor suplimentare. Guvernul a oferit să plătească în totalitate reclamația de prejudiciu moral, dar nu a oferit să plătească instanța și costurile juridice. Întrebare: Curtea Europeană ar adopta o hotărâre dacă nu exista nici un acord între jurnaliști și Guvern? Răspuns: În cazul în care reclamanții nu acceptă oferta guvernului, Curtea Europeană va continua probabil cu examinarea cazului. Este adevărat că trebuie să se furnizeze justificare pentru motivul pentru care soluționarea prietenoasă nu a fost acceptată. Justificația trebuie însoțită de argumente. Dacă Curtea consideră că justificarea nu este susținută de argumente, aceaceasta ar putea întrerupe cazul. Aceasta poate scoate din listă cazul și informează reclamanții cu privire la acceptarea propunerii Guvernului. Întrebare: Media scrie că există dezacord între jurnaliștii solicitanți. Unele dintre reclamanți doresc să accepte propunerea Guvernului, alți jurnaliști nu vor accepta propunerea de amendament prietenos, deoarece Guvernul nu garantează libertatea de asamblare. Ei caută adoptarea unei hotărâri de către Curtea Europeană pentru a avea un precedent judiciar. Ce părere aveți despre acest lucru? Răspuns: Discuția despre propunerea de aprobare prietenoasă din mass-media nu respectă regulile privind confidențialitatea. Pe de altă parte, dacă victimele jurnaliști fac publică problema, este și dreptul lor. Nu am primit încă decizia finală de la reclamanții ...” 20. Prin scrisoarea din 12 septembrie 2011, reclamanții au informat Curții cu privire la refuzul lor de a accepta propunerea de stabilire prietenoasă a guvernului.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2017-07-20
0,93
CASE OF MIRZAYEV AND OTHERS v. AZERBAIJAN
4. The applicants’ dates of birth and places of residence are given in the Appendix. 5. At the material time the second applicant was a member of an opposition group Nida. The third applicant was a member of an opposition group İctimai Pala
CtEDO 2015-11-20
0,92
CITIZENS LABOUR RIGHTS PROTECTION LEAGUE v. AZERBAIJAN and 5 other applications
Communicated on 20 November 2015 FIFTH SECTION Application no. 23551/08 CITIZENS LABOUR RIGHTS PROTECTION LEAGUE against Azerbaijan and 4 other applications (see list appended) The applicants are a non-governmental organisation based in Aze
CtEDO 2017-02-16
0,92
CASE OF MAHAMMAD MAJIDLI v. AZERBAIJAN
4. The applicant was born in 1973 and lives in Baku. 5. Demonstrations were planned to be held on 31 July 2010 and 10 March 2013 in Baku. 6. On 23 July 2010 the organisers, consisting of several members of opposition parties, gave notice to
CtEDO 2017-07-20
0,92
CASE OF BABAYEV AND HASANOV v. AZERBAIJAN
5. The applicants’ dates of birth and places of residence are given in the Appendix. 6. At the material time the first applicant was a member of the youth committee of an opposition party, the Popular Front Party of Azerbaijan (Azərbaycan X
CtEDO 2017-07-13
0,92
CASE OF ALISOY AND OTHERS v. AZERBAIJAN
4. The applicants’ dates of birth and places of residence are given in the Appendix. 5. The applicants were opposition-oriented activists. At the material time the first applicant was a member of one of the opposition parties, the Popular F
Sursă